Apostolul neamurilor (XIII)
"Acum însă, după ce ați fost eliberați de păcat și ați devenit slujitori ai lui Dumnezeu, aveți rodul vostru spre sfințire, iar scopul este viața veșnică" (Rom 6,22).
În versetul citat, sfântul apostol Paul rezumă întreaga viață a creștinului: eliberarea din sclavia păcatului, intrarea pe făgașul normal al copiilor lui Dumnezeu, în toate ascultând de glasul Duhului său Sfânt, susținător în opera de desăvârșire sufletească, având drept scop final fericirea adevărată, fără de sfârșit.
Prin sfântul Botez, creștinul este iertat de păcatul originar (strămoșesc) și de păcatele personale (când cel botezat este la vârsta adultă), ieșind din robia Satanei. An de an, în ajunul Învierii Domnului, reînnoim această lepădare de păcat, după strădania convertirii, în Postul Mare, în lumina evangheliei.
Înviați împreună cu Isus Cristos, ne reangajăm de fiecare dată, tot mai conștienți, să împlinim voința sfântă a lui Dumnezeu, prin trăirea efectivă a credinței, cu speranța propășirii, în iubirea din toată inima, față de Dumnezeu și față de toți semenii noștri.
Fără îndoială, dificultățile, în viața creștină nu lipsesc, din contra, cu cât decizia creștinului este mai radicală, cu atât duhul cel rău dă asalt mai puternic. Cu toate acestea, luciditatea creștină, bazată pe harul dumnezeiesc, ne dă asigurarea, așa cum i-a dat-o și marelui apostol Paul: "Toate le pot, în acela care mă întărește!"
Oricât de mare și grea ar fi crucea, ea este împodobită (deseori invizibil, dar realmente) cu aureola luminii călăuzitoare a tuturor ucenicilor care îl au în fruntea lor pe Isus cel Răstignit. El, înviat din morți și înălțat la cer, pregătește locul fiecăruia care îl urmează în atașarea iubirii.
Dumnezeule, stăpânul și păzitorul secerișului și al viei, care împarți fiecăruia lucrarea sa și dreaptă răsplată după fapte, dă-ne harul să purtăm povara zilelor împlinind cu seninătate voința ta! Prin Cristos Domnul nostru.
P.A.D.