Tablete spirituale

Aşa nu! Aşa da!

Pe un drum, un câine a sărit la un om şi a început să-l latre. Omul însă a pus imediat mâna pe o piatră şi a aruncat după animal. Câinele s-a ferit şi a sărit mai tare la om să-l muşte. Speriat rău, omul a apucat doar să intre într-o curte şi să trântească poarta. În acel timp, a trecut pe stradă şi un călugăr. Văzând-l, câinele a sărit la el, lătrând şi arătându-şi colţii. Liniştit, călugărul a scos o bucată de pâine din traistă şi a întins-o câinelui. Imediat, acesta a încetat să latre, s-a apropiat şi, dându-şi seama de bunătatea omului, a luat bucăţica de pâine chiar din mâna acestuia şi a început să o mănânce. Apoi s-a aşezat lângă călugăr, dând din coadă:

- Vezi, - i-a spus călugărul celui din spatele gardului - bunătatea naşte totdeauna bunătate. Dacă tu ai fost rău cu câinele, cum ai fi voit să fie el cu tine?

A ieşit binişor omul de după gard. Omul se uita la câine, fiindu-i încă frică de el. Câinele l-a mârâit la început, apoi l-a lăsat în pace.

Călugărul, privindu-i pe amândoi cu bucurie, ca atunci când vezi doi duşmani care se împacă sincer şi care devin prieteni, i-a mai spus omului:

- Nu uita, să nu faci niciodată un rău, acolo unde poţi face bine. Şi oriunde şi oricând poţi face numai bine. Doar de tine depinde!