Sâmbăta, 27 iulie 2024 

Sfântul Celestin I

papă

Cei zece ani de pontificat ai sfântului Celestin I (10 septembrie 422 - 27 iulie 432) înseamnă o perioadă, deşi scurtă, de mari realizări. Succesorul lui Bonifaciu I era un om de mare energie şi, în acelaşi timp, de o mişcătoare generozitate. În timp ce se îngrijea de reconstruirea Romei, încă îndurerată datorită îngrozitorului jaf suferit în anul 410 din partea barbarului Alaric, nu pierdea din vedere interesele spirituale ale întregii creştinătăţi. Apăra dreptul papei de a primi apeluri din partea oricărui credincios, laic sau cleric, şi era plin de grijă în a răspunde. Papei i se cerea mai ales să fixeze norme după care orice credincios trebuia să-şi conformeze propria comportare.

Din aceste răspunsuri, cunoscute sub numele de decretale, s-a format primul embrion al dreptului canonic. A scris scrisori episcopilor din Illiria, Gallia Narbonensă şi Vieneză, din Puglia şi din Calabria, pentru a corija abuzurile, a înlătura dubiile doctrinare, a combate ereziile sau pur şi simplu pentru a interzice episcopilor să poarte curea şi pelerină proprii călugărilor. A ţinut o corespondenţă cordială cu prietenul episcop de Hippona, sfântul Augustin, a cărui doctrină, la un an după moarte (28 august 430), a apărat-o cu căldură, în disputa antipelagiană, prin cuvinte care i-au consacrat în mod definitiv autoritatea şi sfinţenia.

În această scrisoare, adresată episcopilor din Gallia, papa afirma că Augustin fusese întotdeauna în comuniune cu Biserica Romei şi îl plasa printre cei mai autoritari învăţători ai doctrinei. În ea se observa nu numai solidaritatea afectuoasă faţă de un prieten, ci şi viziunea clară, pe care sfântul pontif o avea despre problemele întregii comunităţi ecleziale, în care el îndeplinea cu evanghelică evidenţă partea bunului păstor, interesându-se de soarta fiecăruia; acest lucru l-a făcut şi cu privire la ereticul Nestoriu, patriarhul Constantinopolului, pe care Conciliul din Efes, convocat de papă în anul 431, abia îl destituise şi condamnase. La 15 martie 432 papa Celestin adresa părinţilor conciliari, împăratului, noului patriarh, clerului şi poporului o scrisoare în care îşi exprima marea bucurie pentru triumful adevărului şi-i invita pe toţi la mărinimie faţă de cel învins.

Acesta este ultimul document al activului pontif. A murit la 27 iulie al aceluiaşi an şi a fost înmormântat în cimitirul Priscilei, într-o capelă împodobită cu fresce despre episoadele recentului conciliu din Efes, care proclamase în mod solemn maternitatea divină a Mariei. În anul 817 rămăşiţele pământeşti ale sfântului pontif au fost aşezate în bazilica sfânta Prassede şi o parte din ele se pare că au fost transferate în catedrala din Mantova.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie