Luni, 22 iulie 2024
Sfanta Maria Magdalena
(comemorare)
Biserica latină era obișnuită să le amintească în liturgie pe cele trei femei despre care vorbește Evanghelia și pe care liturgia greacă le comemorează separat: Maria din Betania, sora lui Lazăr și a Martei, nenumita păcătoasă "căreia i s-a iertat mult pentru că a iubit mult", și Maria Magdalena sau din Magdala, posedata salvată în mod miraculos de către Isus pe care ea l-a urmat și i-a stat în preajmă împreună cu alte femei până la răstignire și a avut privilegiul de a-l vedea înviat. Identificarea celor trei femei a fost facilitată de numele Maria comun cel puțin la două și de părerea sfântului Grigore cel Mare care consideră că a fost indicată în toate pasajele evanghelice una și aceeași femeie.
Coordonatorii noului calendar, reconfirmând comemorarea unei singure Maria Magdalena fără altă indicație, cum ar fi adjectivul "păcătoasă", au intenționat să celebreze femeia sfântă căreia Isus i-a apărut după înviere. În capitolul al șaptelea sfântul Luca, după ce a descris ungerea păcătoasei care pătrunde pe neașteptate în sala ospățului și toarnă pe picioarele lui Isus unguente parfumate pe care apoi le șterge cu părul propriu, continuă astfel relatarea sa: "Apoi Isus mergea prin orașe și sate... și cu el mergeau cei doisprezece, precum și unele femei, care fuseseră vindecate de spiritele rele și de boli: Maria, numită Magdalena, din care fuseseră alungați șapte diavoli, Ioana... și multe alte femei, care îi ajutau cu bunurile lor".
Necunoscuta păcătoasă, care datorită căinței desăvârșite a meritat iertarea păcatelor, este deosebită de Magdalena, foarte cunoscută, care îl urmează în mod constant pe Isus din Galileea în Iudeea, până la picioarele crucii, fiind cea care, grație iubirii arzătoare, își primește răsplata în ziua învierii. Ea este în mod inconfundabil "lângă crucea lui Isus", apoi în veghere plină de iubire "așezată în fața mormântului", în sfârșit în zorii noii zile este prima care merge din nou la mormânt, unde ea îl revede și-l recunoaște pe Cristos înviat din morți. Magdalenei, în lacrimi pentru că a văzut mormântul gol și marea piatră dată la o parte, Isus i se adresează numind-o în mod simplu pe nume: "Maria!", încredințându-i anunțarea marelui mister: "Mergi și spune fraților mei: mă urc la Tatăl meu și la Tatăl vostru, la Dumnezeul meu și la Dumnezeul vostru". Aceasta este Magdalena pe care Biserica o comemorează astăzi și care, după o veche tradiție greacă, s-ar fi dus să trăiască la Efes, unde ar fi murit. În acest oraș își stabiliseră locuința și Ioan, apostolul predilect, și Maria, Mama lui Isus.
(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)