Joi, 18 iulie 2024
Sfântul Arnolf
episcop
Sfântul Arnolf, episcop de Metz, este un sfânt extrem de interesant datorită multor aspecte umane și religioase. Născut în jurul anului 582 dintr-o nobilă familie, despre care nu există decât informații insuficiente, Arnolf a fost educat în palatul ducelui Gondolfo și a fost îndrumat, de către acesta, spre cariera administrativă, pe timpul regelui Teodobert. S-a căsătorit cu o femeie din înalta nobilime, Doda, de la care a avut doi fii: Ansegiso și Clodolfo. Ansegiso va fi tatăl lui Pipin de Heristal, primul dintre marii "maeștri de palat" care vor deține efectiv puterea, luată "de la regii trântori". Pipin de Heristal, Carol Martel, Pipin cel Scurt și Carol cel Mare, creatorii noii demnități imperiale care va reuni tot Occidentul, dezmembrat mai bine de trei sute de ani în diferite regate barbare, sunt descendenții îndepărtați ai sfântului de astăzi. În anul 613 Arnolf și-a adus contribuția sa deloc irelevantă la reunificarea celor două ramuri ale Austrasiei și Neustrasiei, primul pas spre viitoarea putere carolingiană.
Al doilea fiu, Clodolf, îi va urma tatălui în scaunul episcopal din Metz, pentru care Arnolf, deși laic, a fost ales în anul 614, caz destul de frecvent în această epocă în care ingerința puterii civile în administrarea Bisericii era tolerată. Alegerea lui Arnolf a fost una fericită. Deși îndeplinind funcțiile de educator al viitorului rege Dagobert și de consilier al regatului, a desfășurat o zeloasă activitate pastorală. Îl găsim prezent la Conciliul din Clichy (în anul 626) și la Conciliul din Reims (în anul 630), cu toate că a renunțat în anul 627 la scaunul său episcopal pentru a urma dorința niciodată potolită după viața de pustnic. Într-adevăr, a obținut de la Dagobert permisiunea de a se retrage în singurătate la Habend, în mănăstirea fondată de către un prieten al său, Romaric, un conte palatin care, după ce a renunțat la titlu și la feudă, s-a retras în viața pustnică.
Arnolf, tulburat în ultimii săi ani de viață de gândul că a sustras cei mai buni ani slujirii lui Dumnezeu, povestesc biografii săi, și-a aruncat inelul episcopal în apele Mosellei, cerând de la Dumnezeu să i-l restituie ca semn al iertării sale. După câtva timp câțiva pescari au scos din râu un pește mare pe care l-au oferit sfântului episcop. În pântecele peștelui a fost găsit inelul, care se păstrează și acum în catedrala din Metz.
Într-un timp era imprimat în ceara moale ca semn de devoțiune. Arnolf a murit în anul 640 la Habend. Rămășițele sale pământești au fost transportate mai târziu în catedrala din Metz, care-i poartă numele. Sărbătoarea sa se celebrează actualmente la Metz la 19 august, dar Martirologiul îl citează pe sfânt la 18 iulie.
(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)