Miercuri, 10 iulie 2024 

Sfinţii Cei şapte fii ai sfintei Felicitas

martiri

"În timpurile împăratului Antoniu a izbucnit o revoltă a pontifilor şi a fost arestată şi ţinută în închisoare nobila doamnă Felicitas împreună cu cei şapte fii foarte buni creştini". Astfel, încep Actele martiriului sfintei Felicitas şi al celor şapte fii ai săi cu privire la care unii cercetători cred că nu pot să fie considerate autentice, deşi sunt foarte vechi. De fapt, este destul de evidentă în acest document inspiraţia din alte două cazuri răsunătoare de martir colectiv, al unei mame împreună cu cei şapte fii: cel al aşa numiţilor "fraţi Macabei", despre care vorbeşte Sfânta Scriptură în capitolul al VII-lea din A doua carte a Macabeilor, şi cel al sfintei Sinforosa. Se pare, chiar, că nici nu se poate vorbi de şapte adevăraţi "fraţi", deşi acest lucru este afirmat chiar şi de sfântul Grigore cel Mare: într-adevăr acesta, la cererea sfintei Teodolinda, i-a trimis câteva picături de ulei din candela care ardea alături de mormântul martirei, şi pentru că alături era şi o pictură murală care o reprezenta pe sfânta Felicitas împreună cu alte şapte figuri, a fost destul de clar pentru marele papă să declare că era vorba despre protagoniştii Actelor martiriului sfintei Felicitas şi să identifice cele şapte figuri cu tot atâţia fii ai martirei. Iar cu ocazia unei celebrări liturgice în bazilica ridicată pe mormântul sfintei Felicitas de papa Bonifaciu I, acelaşi sfânt Grigore cel Mare s-a inspirat în mare măsură din Patimă în omilia sa.

Oricum, este sigur că au fost într-adevăr, în afară de sfânta Felicitas, şapte martiri, ale căror nume sunt amintite de Martirologiul roman împreună cu precizarea felului martiriului: "La Roma (se sărbătoreşte) patima celor şapte fraţi sfinţi martiri, fii ai sfintei Felicitas martiră, adică Gennar, Felix, Filip, Silvan, Alexandru, Vitale şi Marţial, în timpul împăratului Antonin, pe când Publius era prefect al oraşului. Dintre ei Gennar, după ce a fost lovit cu vergi şi maltratat în închisoare, a fost ucis cu bice prevăzute cu bucăţi de plumb; Felix şi Filip au fost ucişi cu ciomegele; Silvan a fost aruncat într-o prăpastie; Alexandru, Vitale şi Marţial au fost pedepsiţi prin sentinţa capitală".

Actele martiriului se încheie prin acest strigăt de triumf: "Astfel, morţi în urma diferitelor schingiuiri, au fost cu toţii învingători şi martiri ai lui Cristos şi, triumfând împreună cu mama, s-au înălţat la cer pentru a primi răsplăţile pe care le meritaseră. Ei care, din iubire faţă de Dumnezeu, dispreţuiseră ameninţările oamenilor, pedepsele şi chinurile, au devenit în împărăţia cerurilor prieteni ai lui Cristos, care, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, vieţuieşte şi domneşte în vecii vecilor. Amin".

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie