Sâmbăta, 29 iunie 2024
Sfinții Petru și Paul
apostoli și martiri (solemnitate)
Sărbătoarea, sau mai exact solemnitatea, "Sfinții Petru și Paul" este una dintre cele mai vechi și mai solemne din anul liturgic. Ea este inclusă în sanctoral chiar înainte de sărbătoarea Crăciunului și exista deja în secolul al IV-lea obiceiul de a celebra în această zi trei sfinte Liturghii: prima în bazilica "Sfântul Petru" din Vatican, a doua în bazilica papală "Sfântul Paul din afara Zidurilor" și a treia în catacombele "Sfântul Sebastian", unde rămășițele pământești ale celor doi apostoli au trebuit să fie ascunse pentru câtva timp, pentru a fi ferite de profanări. Un ecou al acestui obicei constă în faptul că în afară de Misa zilei este prevăzut un formular pentru Misa de seară a vigiliei. După sfânta Fecioară, sunt tocmai sfinții Petru și Paul, împreună cu sfântul Ioan Botezătorul, sfinții amintiți cel mai des și cu cea mai mare solemnitate în anul liturgic: în afară de sărbătoarea de la 29 iunie sunt, într-adevăr, revenirile de la 25 ianuarie ("Convertirea sfântului Paul"), la 22 februarie ("Catedra sfântului Petru") și la 18 noiembrie ("Sfințirea bazilicilor «Sfântul Petru» și «Sfântul Paul»).
Mult timp s-a considerat că la 29 iunie ar fi ziua în care, în anul 67, sfântul Petru pe colina Vatican și sfântul Paul în localitatea numită acum Tre Fontane au mărturisit fidelitatea lor față de Cristos, prin vărsarea sângelui. În realitate, chiar dacă evidența martiriului este un fapt istoric de necontestat, și este apoi dovedit din punct de vedere istoric că s-a întâmplat la Roma în timpul persecuției neroniene, este nesigură nu numai ziua, ci chiar și anul morții celor doi apostoli. De fapt, dacă pentru sfântul Paul există o anumită concordanță de mărturii antice pentru anul 67, în cazul sfântului Petru părerile sunt împărțite, iar cercetătorii par să prefere acum anul 64, an în care, după cum atestă și istoricul păgân Tacitus, "o imensă mulțime" de creștini a pierit în persecuția ce a urmat incendierii Romei.
Apoi, se pare că sărbătoarea de 29 iunie a fost "încreștinarea" unei aniversări păgâne care exalta figurile lui Romulus și Remus, cei doi mitici fondatori ai Cetății Eterne. Sfinții Petru și Paul, într-adevăr, deși nu au fost primii care au adus credința la Roma, sunt, în mod real, "fondatorii" Romei creștine: vechiul imn liturgic Decora lux aeternitatis îi definea Romae parentes ("părinții Romei"), iar unul dintre imnurile noului breviar vorbește despre Roma care, fundata tali sanguine, celsum verticem devotionis extulit. Cuvântul și sângele sunt sămânța cu care sfinții Petru și Paul, uniți cu Cristos, au generat și generează Roma creștină și Biserica întreagă.
(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)