Miercuri, 21 februarie 2024 

Sfântul Petru Damiani

episcop şi învăţător al Bisericii (comemorare facultativă)

Dante Alighieri, în cântul al XXI-lea din Paradisul, îl plasează pe sfântul Petru Damiani în cerul lui Saturn, destinat în Comedia sa spiritelor contemplative. Poetul pune pe buzele sfântului o scurtă şi eficace relatare autobiografică: predilecţia pentru mesele frugale şi viaţa contemplativă ("cu hrană din licoarea măslinilor - treceau uşor căldurile şi gerurile - mulţumit cu gândurile contemplative") şi părăsirea vieţii liniştite din convent pentru sarcina episcopală şi de cardinal.

Amintirea pălăriei de cardinal, atribuită de Dante cu un anacronism, îi oferă sfântului Petru Damiani prilejul de a-i apostrofa pe prelaţii timpului: în timpul lor Petru şi Paul parcurgeau lumea pentru a o evangheliza "slabi şi desculţi"; acum "vor pe ici, pe colo pe cei care să-i sprijine - păstorii moderni şi cei care-i duc - Acoperă cu mantiile lor caii de rasă, - aşa încât două animale merg sub aceeaşi învelitoare...". Sunt toate elementele unui tablou complet al sfântului, şi anume contemplativul pe care papa îl ia aproape cu forţa din convent pentru a-l face biciuitorul principalelor plăgi bisericeşti ale epocii, simonia şi imoralitatea clerului.

Petru era născut la Ravenna în anul 1007; deja orfan de tată, ultimul dintr-o numeroasă mulţime de fii, este ridicat de către fratele mai mare, Damian, ceea ce ne explică apelativul de "Damiani". După ce a studiat la Ravenna, Faenza şi Padova şi a predat la universitatea din Parma, a intrat în mănăstirea camaldoleză din Fonte Avellana, în Umbria, care a devenit centrul activităţii sale reformatoare. Dar Biserica sfâşiată în interior de neînţelegeri şi schisme, consecinţă a acelei grave nenorociri care a luat numele de simonie, cumpărarea şi vinderea funcţiilor bisericeşti, şi de uşurătatea cu care clerul rezolva problema celibatului, avea nevoie de oameni integri şi pregătiţi asemenea cultului şi austerului Petru Damiani.

Ca un nou Ieronim a fost alături de şase papi drept "comis voiajor al păcii" şi în special a colaborat cu Hildebrand, marele reformator devenit papă cu numele de Grigore al VII-lea. Petru Damiani, după diferite peregrinări în dieceza de Milano, în Franţa şi în Germania, a fost creat cardinal şi primind dieceza suburbicară de Ostia. Deja bătrân, a fost chemat la Ravenna, oraşul său natal, pentru aplanarea neînţelegerii provocate de către adepţii unui antipapă. Moartea l-a surprins în anul 1072 la Faenza, la întoarcerea din ultima misiune de pace. Venerat îndată ca un sfânt, a avut cultul său recunoscut oficial în anul 1828, de către papa Leon al XII-lea, care l-a proclamat şi învăţător al Bisericii pentru numeroasele sale scrieri cu conţinut teologic.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie