Miercuri, 27 noiembrie 2024
Sfântul Virgil
episcop
Printre călugării irlandezi, mari călători, dornici de a "peregrina pentru Cristos", alături de Columba, Colomban, Chilian, Gall, îl găsim pe sfântul de astăzi, Virgil, apostol al Carintiei și patron al Salzburgului, pentru care împreună cu sfântul Rupert a fost unul dintre cei mai renumiți episcopi, prin doctrină și prin zelul pastoral și misionar. Irlandez, născut la începutul secolului al VIII-lea, călugăr și apoi abate al mănăstirii din Aghaboe, în 743 a părăsit insula pentru a face pe continent lunga sa călătorie misionară, încheiată în Carintia. A stat doi ani la Kiersy la Pipin cel Scurt, care în 745 l-a chemat să evanghelizeze Bavaria. Aici ducele Odilon i-a încredințat abația "Sfântul Petru" din Salzburg și puțin după aceea l-a desemnat pentru succesiunea episcopului Ioan.
Acea desemnare pare să fi fost motiv de neînțelegere între doi sfinți. Sfântul Bonifaciu, legat papal în Germania, dezaproba nu alegerea lui Virgil, dar desemnarea candidatului la sediul episcopal făcută de Odilon fără a-l fi consultat mai înainte. Virgil a fost consacrat episcop deabia în 755, după moartea lui Bonifaciu. Între cei doi sfinți nu au lipsit divergențele de idei chiar și în domeniul doctrinal.
Virgil, om de profundă cultură, foarte priceput în științele matematice, încât a meritat apelativul de "geometru", era susținător, în domeniul cosmologic, al teoriei antipozilor, după care în opoziție cu lumea noastră (suntem cu opt secole înainte de Copernic și Galileo) există o a doua lume, populată de oameni și luminată de un soare diferit de al nostru. Pe plan doctrinal se nega așadar unitatea neamului omenesc, afirmată de Scriptură.
În controversă Bonifaciu susținea doctrina tradițională, susținut de aprobarea papei Zaharia, care într-o scrisoare adresată lui definea "perversă" noua teorie. Din fericire în călugărul irlandez capacitatea culturală pe măsura umilinței sale. A lăsat la o parte disputele academice, pentru a se dedica cu zel organizării diecezei de Salzburg, inaugurând în 774 prima catedrală a orașului, unde a transferat moaștele sfântului Rupert, primul episcop al acelui scaun. Dar nu a limitat acțiunea sa numai la dieceza de Salzburg, dedicându-se evanghelizării Carintiei, Stiriei și a Panoniei. Printre numeroasele sale înființări de mănăstiri este cea de la Innichen (actuala "s. Candido" din Alto Adige). Mănăstirea, ridicată în 769, a fost pusă sub regula benedictină. Moartea l-a cuprins pe neobositul misionar la 27 noiembrie 784, la Salzburg, în a cărui catedrală a fost înmormântat.
(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)