ianuarie
L	M	M	J	V	S	D
1	2	3	4	5	6	7
8	9	10	11	12	13	14
15	16	17	18	19	20	21
22	23	24	25	26	27	28
29	30	31

marti, 30 ianuarie 2024

Marţi din săptămâna a 4-a de peste an

Sf. Martina, m.

Lecturi: 2Sam 18,9-10.14b.24-25a.30-19,1-3; Ps 85; Mc 5,21-43

Liturghie la alegere, prefaţă comună

LECTURA I
Fiul meu, Absalom, de ce n-am murit eu în locul tău?
Citire din cartea a doua a lui Samuel 18,9-10.14b.24-25a.30-32; 19,1-3
În zilele acelea, Absalom a ajuns pe neaşteptate în faţa slujitorilor lui David. Era călare pe un catâr. Catârul a ajuns sub ramurile unui stejar mare. Părul capului lui s-a agăţat de stejar şi el a rămas între cer şi pământ. Iar catârul care era sub el a trecut mai departe. ¹⁰ Un om a văzut şi i-a făcut cunoscut lui Ioab: "Iată, l-am văzut pe Absalom agăţat de un stejar". ^14b A luat trei săgeţi în mână şi le-a înfipt în inima lui Absalom, încă viu în mijlocul stejarului. ²⁴ David şedea între cele două porţi. Străjerul a mers pe terasa porţii, spre zid; şi-a ridicat ochii şi s-a uitat. Şi, iată, un om alerga de unul singur! ^25a Străjerul a strigat şi i-a dat de ştire regelui. ³⁰ Regele i-a zis: "Stai aici deoparte!" Şi Ahimaaţ a stat deoparte. ³¹ Dar, iată, Cuşi a ajuns. Şi a zis Cuşi: "Domnul meu să primească vestea bună că Domnul te-a scăpat astăzi din mâna tuturor celor care s-au ridicat împotriva ta!" ³² Regele i-a zis lui Cuşi: "Îi este bine tânărului Absalom?" Cuşi i-a răspuns: "Ca tânărul acesta să fie duşmanii domnului meu, regele, şi toţi cei care se ridică împotriva ta ca să-ţi facă rău!" ^19,1 Regele s-a cutremurat şi a urcat în camera de deasupra porţii şi a plâns. În timp ce mergea spunea: "Fiul meu Absalom! Fiul meu, fiul meu Absalom! De m-ar fi dat pe mine la moarte în locul tău! Absalom, fiul meu, fiul meu!" ² I-au adus la cunoştinţă lui Ioab: "Iată, regele plânge şi jeleşte după Absalom". ³ În ziua aceea, victoria a devenit doliu pentru tot poporul. Căci a auzit poporul în ziua aceea că regele era trist din cauza fiului său.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 85(86),1-2.3-4.5-6 (R.: 1a)
R.: Pleacă-ţi, Doamne, urechea, ia aminte şi răspunde-mi!

¹ Pleacă-ţi, Doamne, urechea şi răspunde-mi,
pentru că sunt sărman şi în nevoi!
² Păzeşte-mi sufletul, pentru că îţi sunt credincios!
Mântuieşte, Dumnezeul meu, pe slujitorul tău,
care şi-a pus încrederea în tine! R.

³ Ai milă de mine, Doamne,
către tine strig toată ziua!
⁴ Fă să se bucure sufletul slujitorului tău,
căci eu înalţ sufletul meu către tine, Doamne! R.

⁵ Căci tu, Doamne, eşti bun şi iertător,
plin de îndurare faţă de cei care te cheamă.
⁶ Pleacă-ţi urechea, Doamne, la rugăciunea mea;
ia aminte la glasul cererii mele! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 8,17bc
(Aleluia) El a luat asupra lui slăbiciunile noastre şi a purtat bolile noastre. (Aleluia)

EVANGHELIA
Fetiţă, îţi spun scoală-te!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 5,21-43
În acel timp, după ce Isus a trecut din nou cu barca pe ţărmul celălalt, o mare mulţime s-a adunat la el, iar el stătea lângă mare. ²² Atunci a venit unul dintre conducătorii sinagogii, cu numele de Iair, şi, văzându-l, a căzut la picioarele lui ²³ şi l-a rugat stăruitor, spunând: "Fetiţa mea e pe moarte. Vino şi pune-ţi mâinile peste ea, ca să fie vindecată şi să trăiască!" ²⁴ Şi a plecat cu el. O mare mulţime îl urma şi îl îmbulzea. ²⁵ Iar o femeie, care avea hemoragie de doisprezece ani ²⁶ şi care suferise multe de la mulţi medici şi îşi cheltuise toată averea, dar nu-i folosise la nimic, dimpotrivă, ajunsese mult mai rău, ²⁷ auzind despre Isus şi venind din spate prin mulţime, i-a atins haina; ²⁸ căci îşi zicea: "De voi atinge chiar şi numai hainele lui, voi fi salvată". ²⁹ Îndată, hemoragia ei s-a oprit şi a ştiut în trupul ei că a fost vindecată de boală. ³⁰ Isus şi-a dat seama îndată că o putere ieşise din el şi, întorcându-se către mulţime, a spus: "Cine mi-a atins hainele?" ³¹ Dar discipolii i-au zis: "Vezi că mulţimea te îmbulzeşte şi tu spui «Cine m-a atins»?" ³² Dar el privea de jur împrejur s-o vadă pe cea care făcuse aceasta. ³³ Femeia, cuprinsă de frică şi tremurând, ştiind ce i se întâmplase, a venit şi s-a aruncat în faţa lui şi a spus tot adevărul. ³⁴ Atunci el i-a spus: "Fiică, credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace şi fii vindecată de suferinţa ta!" ³⁵ Pe când mai vorbea încă, au venit de la conducătorul sinagogii, spunând: "Fiica ta a murit, de ce îl mai deranjezi pe învăţătorul?" ³⁶ Dar Isus, neţinând seama de cuvântul spus, i-a zis conducătorului sinagogii: "Nu te teme, crede numai!" ³⁷ Şi nu a permis nimănui să-l urmeze în afară de Petru, Iacob şi Ioan, fratele lui Iacob. ³⁸ Când au venit la casa conducătorului sinagogii, a văzut frământare şi pe cei care plângeau şi boceau mult. ³⁹ Intrând, le-a spus: "De ce vă agitaţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme". ⁴⁰ Dar ei îl luau în râs. Însă el, dându-i afară pe toţi, a luat cu sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei care erau cu el şi a intrat acolo unde era copila. ⁴¹ Atunci, prinzând copila de mână, i-a spus: "Talitha qum!", ceea ce tradus înseamnă: "Fetiţă, îţi spun scoală-te!" ⁴² Fetiţa s-a ridicat îndată şi a început să umble. Ea avea doisprezece ani. Iar ei erau uimiţi peste măsură. ⁴³ El le-a poruncit cu insistenţă ca nimeni să nu afle aceasta şi le-a spus să i se dea să mănânce.

Cuvântul Domnului

Evanghelia zilei, meditaţia la evanghelie şi sfântul zilei in format audio