Duminică, 19 iulie 2009
Un nou orizont
"Dumnezeu este iubire și cine rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu, iar Dumnezeu rămâne în el" (1In 4,16). Aceste cuvinte din Scrisoarea Întâi a Sfântului Ioan exprimă cu o deosebită claritate ceea ce constituie centrul credinței creștine: chipul creștin al lui Dumnezeu și, în consecință, chipul omului și al drumului său. Pe lângă toate acestea, în același verset, Ioan ne oferă, ca să spunem așa, o formulă sintetică a existenței creștine: "Noi am cunoscut și am crezut în iubirea pe care Dumnezeu o are față de noi".
Noi am crezut în iubirea lui Dumnezeu - în felul acesta creștinul poate să exprime alegerea fundamentală a vieții sale. La începutul faptului de a fi creștin nu se găsește o decizie etică sau o mare idee, ci întâlnirea cu un eveniment, cu o persoană, care dă vieții un orizont nou și totodată orientarea ei decisivă (...). De vreme ce Dumnezeu ne-a iubit mai întâi (cf. 1In 4,10), iubirea nu mai este doar o poruncă, ci ea este răspunsul la darul iubirii prin care Dumnezeu vine să ne întâmpine.
Benedict al XVI-lea
Hubertus Blaumeiser și Tonino Gandolfo, Așa cum Tatăl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoții, Ed. Città Nuova, Roma, 2009, traducere de pr. Mihai Pătrașcu.
Textele pregătite în această carte, pentru fiecare zi a Anului Sfintei Preoții, vor fi disponibile pe www.ercis.ro, atât pe prima pagină (click pe link-ul "Anul Preoției" de pe rândul cu "Lecturile zilei" și "Gândul zilei", precum și din secțiunea "Anul Sfintei Preoții".