Sâmbăta, 13 martie 2010
"Fața" păcatului
Pentru a reda omului chipul Tatălui, Isus a trebuit nu numai să-și asume chipul omului, ci să se împovăreze și cu "chipul păcatului". "Căci pe Cristos, care nu a cunoscut păcatul, pentru noi Dumnezeu l-a făcut una cu păcatul oamenilor, pentru ca prin el noi să dobândim dreptatea lui Dumnezeu" (2Cor 5,21).
Nu vom înceta niciodată să explorăm profunzimea de nepătruns a acestui mister. Întreaga severitate a acestui paradox se manifestă în strigătul de durere aparent disperat pe care Isus îl înalță pe cruce: "Eloi, Eloi, lama sabactàni? care înseamnă Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?" (Mc 15,34).
Este oare posibil să ne imaginăm o suferință mai mare, o obscuritate mai densă?
Ioan Paul al II-lea, Novo millennio ineunte 25
Hubertus Blaumeiser și Tonino Gandolfo, Așa cum Tatăl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoții, Ed. Città Nuova, Roma, 2009, traducere de pr. Mihai Pătrașcu.
Textele pregătite în această carte, pentru fiecare zi a Anului Sfintei Preoții, vor fi disponibile pe www.ercis.ro, atât pe prima pagină (click pe link-ul "Anul Preoției" de pe rândul cu "Lecturile zilei" și "Gândul zilei", precum și din secțiunea "Anul Sfintei Preoții".