Miercuri, 10 februarie 2010
Preoțimea, forță de unitate
Unirea preoților cu episcopii este cu atât mai necesară în zilele noastre cu cât astăzi, din diferite motive, inițiativele apostolice nu numai că trebuie să îmbrace forme multiple, ci și să depășească limitele unei singure parohii sau dieceze.
Așadar nici un preot nu-și poate îndeplini cum se cuvine misiunea în mod izolat și de unul singur, ci numai unindu-și forțele cu ceilalți preoți sub conducerea acelora care se află în fruntea Bisericii. (...)
Fiecare preot este așadar unit cu confrații săi prin legătura iubirii, a rugăciunii și a colaborării de tot felul și astfel este manifestată unitatea prin care Cristos a voit ca ai Săi să fie în mod desăvârșit una, pentru ca lumea să știe că Fiul a fost trimis de Tatăl.
Conciliul ecumenic al II-lea din Vatican, Presbyterorum ordinis 7-8
Hubertus Blaumeiser și Tonino Gandolfo, Așa cum Tatăl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoții, Ed. Città Nuova, Roma, 2009, traducere de pr. Mihai Pătrașcu.
Textele pregătite în această carte, pentru fiecare zi a Anului Sfintei Preoții, vor fi disponibile pe www.ercis.ro, atât pe prima pagină (click pe link-ul "Anul Preoției" de pe rândul cu "Lecturile zilei" și "Gândul zilei", precum și din secțiunea "Anul Sfintei Preoții".