Marți, 3 noiembrie 2009
Conducător, adică Slujitor
Isus Cristos este Capul Bisericii, Trupul său. Este "Cap" în sensul nou și original de a fi slujitor, după înseși cuvintele sale: «Fiul Omului n-a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulți» (Mc 10,45).
Slujirea lui Isus atinge plenitudinea în moartea pe cruce, adică în dăruirea totală de sine, în umilință și în iubire: «S-a despuiat pe sine însuși, luând chip de rob, făcându-se asemenea oamenilor. S-a umilit și s-a făcut ascultător până la moarte și încă moartea pe cruce... » (Fil 2,7-8).
Autoritatea lui Isus Cristos Cap coincide, așadar, cu slujirea sa, cu dăruirea sa totală, umilă și iubitoare față de Biserică. Și aceasta într-o desăvârșită ascultare față de Tatăl: el este unicul și adevăratul Slujitor suferind al Domnului, în același timp Preot și Victimă.
Din acest tip precis de autoritate, adică din slujirea față de Biserică, este animată și înviorată existența spirituală a fiecărui preot. (...)
În felul acesta slujitorii (...) vor putea fi "model" pentru turmă, care, la rândul ei, este chemată să-și asume față de lumea întreagă această atitudine preoțească de slujire.
Ioan Paul al II-lea, Pastores dabo vobis, 21
Hubertus Blaumeiser și Tonino Gandolfo, Așa cum Tatăl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoții, Ed. Città Nuova, Roma, 2009, traducere de pr. Mihai Pătrașcu.
Textele pregătite în această carte, pentru fiecare zi a Anului Sfintei Preoții, vor fi disponibile pe www.ercis.ro, atât pe prima pagină (click pe link-ul "Anul Preoției" de pe rândul cu "Lecturile zilei" și "Gândul zilei", precum și din secțiunea "Anul Sfintei Preoții".