Luni, 16 noiembrie 2009
Ceea ce e "cel mai bun" din ceilalți
O persoană care are caritatea nu este orgolioasă: nu-i place să domine asupra altora; nu o auziți niciodată dojenind conduita lor; nu-i place să vorbească despre ceea ce fac. O persoană care are caritatea nu examinează care este intenția celorlalți în acțiunile lor; nu crede niciodată că face mai bine decât ceilalți și nu se pune niciodată peste propriul vecin; dimpotrivă, ea crede că ceilalți fac mereu mai bine decât ea. Nu se supără dacă este preferat aproapele în locul ei; dacă este disprețuită, rămâne la fel de mulțumită deoarece crede că merită și mai mult dispreț.
Vedeți că pentru a-l iubi pe bunul Dumnezeu și pe aproapele nu este necesar să fim foarte erudiți, nici foarte bogați; e suficient să încercăm să-i fim plăcuți lui Dumnezeu în tot ceea ce facem; să facem bine tuturor, celor răi ca și celor buni, celor care sfâșie reputația noastră ca și celor care ne iubesc.
Sfântul Ioan Maria Vianney
Hubertus Blaumeiser și Tonino Gandolfo, Așa cum Tatăl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoții, Ed. Città Nuova, Roma, 2009, traducere de pr. Mihai Pătrașcu.
Textele pregătite în această carte, pentru fiecare zi a Anului Sfintei Preoții, vor fi disponibile pe www.ercis.ro, atât pe prima pagină (click pe link-ul "Anul Preoției" de pe rândul cu "Lecturile zilei" și "Gândul zilei", precum și din secțiunea "Anul Sfintei Preoții".