Pr. Talmacel Iosif, OFMConv. Născut la: 27.11.1887, Halaucesti Hirotonit la: 26.05.1910, Roma Decedat la: 13.02.1979, Margineni Înmormântat la: Margineni
* * * Figuri ilustre S-a născut la Hălăuceşti la 27 noiembrie 1887 şi a urmat studii seminariale la Hălăuceşti, Padova şi Roma. A fost sfinţit preot la Roma, la 26 mai 1910, iar în ţară a slujit în parohiile Săbăoani, Răducăneni, Valea Mare, Bacău şi Poiana Micului. A trecut la Domnul în 1979, la Mărgineni. Şi-a impresionat contemporanii prin multiplele calităţi pe care le avea: un preot zelos, un moralist de forţă (dotat cu un timbru puternic), un poet şi un scriitor neobosit. A fondat în 1913, alături de pr. Graţian Carpati, revista "Viaţa", iar în 1918 a pus bazele publicaţiei Terţiarilor Franciscani din România, sub denumirea de "Aurora franciscană". Este autorul a zeci de broşuri şi cărţi religioase, iar biografii săi l-au apreciat drept "cel mai rodnic scriitor bisericesc şi renumit versificator". La sărbătoarea jubileului de 25 de ani de preoţie din 1935, ziarul bucureştean "Farul nou" scria următoarele despre pr. Tălmăcel: "El a înţeles importanţa presei pentru întărirea credinţei în popor şi tineret. Numeroase broşuri şi cărţi au fost scrise şi răspândite de acest neobosit mânuitor al presei. Adevărurile cele mai abstracte sunt îmbrăcate şi redate într-o formă uşor de înţeles şi plăcută. Mânuieşte versul cu o rară dibăcie şi reuşeşte astfel să tipărească în mintea copiilor şi a tinerilor fără osteneală cunoştinţe preţioase pentru toată viaţa". Opera literară şi religioasă a pr. I. Tălmăcel cuprinde o listă de zeci de titluri, cele mai multe cărţi fiind tipărite în perioada interbelică la Editura şi Tipografia "Serafica" din Săbăoani, majoritatea în mai multe ediţii. În anul 1934, pr. Iosif Tălmăcel a publicat o carte de rugăciuni pentru copii intitulată De dragul celor mici, extrem de apreciată în satele şi şcolile catolice. Autorul a avut ideea remarcabilă de a pune unele rugăciuni în versuri spre a fi cântate, dându-le o melodie armonioasă şi simplă. În acest fel, credincioşii reţineau mult mai uşor versurile respective. În anul 1939, a publicat o nouă carte cu titlul De dragul copiilor, care cuprinde poezii şi cântece catehetice pentru învăţarea adevărurilor şi practicii rugăciunii. "Admir uşurinţa versificaţiei şi adaptarea gândurilor celor mai simple, - îi scria arhiep. Alex. Th. Cisar la 6 decembrie 1939 - pentru ca toţi să înţeleagă şi să prindă cu ajutorul frumosului din natură cele suprafireşti. Numai astfel va pătrunde în popor înţelegerea adâncă a frumuseţilor dogmelor creştine, căci poporul iubeşte poezia". Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui este Fericirea ţării, sănătatea poporului, publicată în 1931 şi adresată în primul rând ţăranilor catolici din Moldova; a fost apreciată drept o operă socială, un bine făcut sătenilor, indiferent de religie sau etnie. Acelaşi arhiep. Alex. Th. Cisar aprecia această carte drept o "lucrare culturală pentru binele obştesc". Un succes deosebit l-au avut alte două lucrări: Cântăreţul catolic şi Cântăm cu toţii. Prima lucrare cuprinde schemele după care s-au condus cântările bisericeşti din Moldova decenii de-a rândul. O lucrare aparte a fost Comunismul demascat, publicată în 1937, care relua articolele publicate în revista "Viaţa" şi în care pr. Tălmăcel făcuse dovada unei bune cunoaşteri a realităţilor sociale ale ţării în perioada interbelică. Respectiva carte a fost recomandată de arhiep. Alex. Th. Cisar spre a fi citită de tinerii catolici în cadrul şezătorilor, deoarece "punea la dispoziţia multora idei desluşitoare asupra molimei ce cuprinde pe oameni, care nu sunt în stare să pătrundă dedesubturile fanfaronadelor sociale". Interzis ca autor de regimul ateu-comunist, pr. Iosif Tălmăcel a fost redescoperit ca scriitor după 1989 şi reintegrat în cultura catolică românească. (Dr. Dănuţ Doboş, în Lumina creştinului, nr. 3/2007, p. 11) * * * Necrolog 12 februarie 1979 55. Pr. Iosif Tălmăcel S-a născut la Hălăuceşti în ziua de 27 noiembrie 1887. A urmat cursurile Seminarului franciscan din localitate, apoi în seminariile superioare franciscane din Italia, fiind sfinţit preot la Roma la 22 iunie 1910. Întors în ţară, a fost cooperator la Parohia Săbăoani, paroh la Răducăneni, Valea Mare şi Bacău. Din anul 1913, a scos, împreună cu parohul din Săbăoani, Graţian Carpati-Săsăreanu, buletinul popular Viaţa care mai târziu s-a transformat în bine cunoscuta revistă populară lunară cu acelaşi nume. A fost cel mai rodnic scriitor bisericesc şi renumit versificator. După poeziile lui şi după schemele de cântări elaborate de dânsul în Cântăreţul catolic, s-au condus cântările bisericeşti din Moldova până aproape de zilele noastre. După 1948 a condus mai bine de 20 de ani Parohia Poiana Micului din judeţul Suceava. Spre sfârşitul vieţii s-a retras la Mărgineni, unde a murit în vârstă de 92 de ani. În perioada 1923-1947 a fost protopop al districtului Bistriţa. A fost un zelos popularizator al utilizării plantelor medicinale, recomandând şi preparând vestitele ceaiuri medicinale PIT.

înapoi la pagina precedentă