Pr. Caian Ioan Născut la: -, - Hirotonit la: -, - Decedat la: 13.04.1698, - Înmormântat la: -
În anul 1628, Gheorghe Căian s-a mutat cu întreaga sa familie de la Căianu Mic la Leghia, judeţul Cluj. Aici, la finele anului 1629 sau la începutul anului 1630, s-a născut Ioan. "1648, luna septembrie, ziua 17, în Conventul Ciucului, Ioan din Căianu Mic, în jurul vârstei de 18 ani, de naţionalitate valahă, din părinţi schismatici, rămânând cu numele de Ioan, a adoptat religia catolică". Originea sa română nu a renegat-o şi nici nu a denigrat-o vreodată semnând "valachus ex parentibus schismaticis". În 1637 s-a înscris la Şcoala Mănăstirească din Cluj-Mănăştur, condusă de iezuiţi, pe care a terminat-o în 1641. În 1648 s-a transferat la Şcoala Mănăstirească din Alba-Eclesia, condusă de franciscani, continuând la Şumuleu-Ciuc, unde şi-a terminat studiile la 17 august 1648, când a trecut la confesiunea catolică. În 1649 au apărut la Lăzarea primele sale colecţii de cântece bisericeşti, intitulate: "Antiphonarium romanum" şi "Hymnarium". În 17 noiembrie 1650 a fost numit profesor de muzică şi organist al Şcolii Mănăstireşti din Şumuleu-Ciuc. La 6 august 1654 i-a apărut o colecţie de cântece bisericeşti: "Cantus catholici". În 1652 i-a apărut "Codicele Căian", cântece laice şi religioase. În 5 noiembrie 1655 a fost hirotonit preot la Târnava, orăşel lângă Bratislava. A fost numit ajutor de comisar guvernamental la Conventul din Şumuleu în 1660, iar în 1661 consilier al conventului. În 1665 a reorganizat şcolile distruse de turci, a reparat şi asamblat orgile arse şi deteriorate. În 1667 a renovat clădirea Conventului Lăzarea, unde, la 17 martie 1669 a fost numit stareţ. Între 1670 şi 1674 a ocupat diverse funcţii administrative: guardian, consilier juridic, la Mănăstirile Călugăreni şi Şumuleu. În 27 august 1675 a fost ales custodele Mănăstirii Şumuleu, iar la 16 ianuarie 1677 a fost vicar apostolic al Transilvaniei. La 1676 i-a apărut Cantionale catholicum, evlavioase cântece bisericeşti vechi şi noi: 537 de cântece religioase în limba maghiară şi 205 latine, în total 742 de cântece. La 10 iulie 1682 a fost delegat cu lichidarea averilor Mănăstirii Bacău; în 1684 a fost numit custodele Mănăstirii Bacău, dar în acelaşi an a părăsit oraşul Bacău. A decedat la 26 aprilie 1698 la Estelnic.

înapoi la pagina precedentă