|
Prezentare (Lumina creștinului, septembrie 1992, p. 5) Situată la jumătatea distanței dintre Bacău și Moinești, înconjurată actualmente de comunități ortodoxe, localitatea Pustiana poate fi considerată printre parohiile izolate ale diecezei noastre, având în vedere și amplasamentul ei geografic. Relieful subcarpatic din zona în care se înscrie și Pustiana este alcătuit din dealuri și văi împădurite, oferind locuitorilor mai mult fânețe și păduri, și prea puțin teren arabil. Satul plasat într-una din astfel de văi, este înconjurat de dealuri, existând totuși o porțiune de șes, o deschidere spre partea de apus. Conform câtorva date culese de la bătrânii satului, denumirea localității derivă de la cuvântul "pustiu", vechea vatră a așezării fiind stabilită într-o poiană din pădurea care acoperea regiunea și care mai apoi a fost tăiată, lăsând loc actualului așezământ. Primele date scrise cu privire la existența satului datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea (1697). În prima sa călătorie, istoricul Bandinus nu pomenea nimic de Pustiana, însă la a doua sa trecere este menționată și mica localitate de pe malul stâng al Tazlăului, ascunsă în pădure. Din arhivele parohiale reiese că, din punct de vedere administrativ, pastoral, Pustiana ocupa încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, un loc central între comunități-le catolice din împrejurimi. Aria de activitate a preoților din Pustiana se desfășura pe o suprafață de 50 km, astfel că, la sfârșitul secolului al XIV-lea, parohia avea în subordine alte 17 comunități cu 15 biserici, majoritatea construite din lemn și lut. Pustiana este cea mai mare dintre comunitățile de pe valea Tazlăului. Vechea biserică, construită în 1803, a fost demolată în 1958, rămânând însă casa parohială de lângă ea. Construirea noii biserici a început în 1937 în apropierea celei vechi, la 300 m de casa parohială. Datorită condițiilor materiale modeste ale sătenilor, zidirea bisericii s-a prelungit mult, lucrările de finisare încheindu-se în 1974. Turnul bisericii, care predomină toată valea Tazlăului, a fost ridicat pe schelet de beton armat în anul 1958 și adăpostește cinci clopote: două mici, rămase de la vechea biserică și trei mari de bronz, cu un sunet deosebit de armonios, cumpărate de enoriașii din Pustiana și aduse din Germania de părintele paroh Florea Andrei în 1926. Biserica are lungimea de 51 m, lățimea de 20 m și înălțimea de 12 m. Cu toate acestea la sărbători este neîncăpătoare. După ultimele date, Parohia Pustiana numără un total de 857 familii, dintre ca-re 693 numai la Pustiana. De Pustiana sunt afiliate alte patru comunități catolice: Tărâța, Cucuieți, Bogdănești (cu biserici) și Pârjol (fără biserică), toate amplasate pe o rază de aproximativ 25 km. În anul 1991 s-au consemnat în registrele parohiale un număr de 43 de botezuri, 31 de căsătorii și 28 de decesuri. Din 1990, parohul comunității este pr. Eugen Diac (hirotonit în 1979). Pr. Eduard Coșa * * * Bogdănești (Râpa Iepei). Sfințirea bisericii și a grotei Noua biserică din Bogdănești (Râpa Iepei) închinată sfintei Fecioare Maria a fost sfințită duminică, 17 august (ora 16.00). Celebrarea a fost prezidată de PS Aurel Percă, cu participarea PS Petru Gherghel și a ES card. Georg Sterzinsky din Berlin. Minunea minunilor... acest lucru s-a întâmplat în localitatea Bogdănești (Râpa Iepei), un sat uitat de lume, dar nu și de Dumnezeu, în ziua de 17 august, când s-a sfințit noua biserică și grota închinată sfintei Fecioare Maria. Cu ani în urmă, am slujit aici ca preot, am cunoscut îndeaproape greutățile și suferințele acestei comunități... Era greu din cauza lipsei curentului electric, a apei potabile, a unui drum de acces, dar și a unei biserici, deoarece clădirea veche era într-o avansată stare de degradare. În urma vizitei pastorale făcută la 23 decembrie 2007, PS Petru Gherghel a avut inițiativa ridicării unui nou lăcaș de cult. Păstorul diecezei mi-a cerut implicarea directă în realizarea acestui proiect. Deși pentru oameni părea imposibil de realizat, pentru Dumnezeu a fost posibil. Atunci când încercam să prezint acest proiect unor organizații de binefacere pentru susținerea financiară, unii încercau să găsească pe hartă această localitate, însă, din păcate, nu poate fi găsită. Dacă acum câteva luni, localitatea era total necunoscută, în ultimul timp a început să se vorbească despre ea prin implicarea unor oameni cu inimă mare și generoasă care au grăbit realizarea noului lăcaș de cult. Rugăciunile și credința oamenilor au făcut ca într-un timp record, de doar două luni și jumătate, sub coordonarea directă a pr. Toma Encuță, împreună cu un grup de oameni sufletiști și pricepuți din Săbăoani, să ducă la împlinire ridicarea unei noi biserici și a unei grote. Miracolul a fost posibil datorită intervenției deosebite a Fecioarei Maria sub patronajul căreia a fost pusă această lucrare, știut fiind faptul că anul acesta se împlinesc 150 de ani de la o altă mare minune, apariția Mariei la Lourdes. Cu siguranță că nu mulți din Bogdănești vor putea ajunge la Lourdes din cauza situației materiale, așadar ei sunt bucuroși să o aibă aproape pe Maria, patroana acestei noi biserici, care mijlocește la Isus. Minunea a continuat și prin ivirea unui drum de acces spre acest frumos "sanctuar", drum care s-a realizat în doar trei zile înainte de evenimentul de duminică; mulți nu dădeau nici o șansă de reușită acestui proiect de care depindea accesul oaspeților spre localitate, dar speranța învinge toate. Surpriza pentru toți participanții la eveniment a constituit-o prezența cardinalului Georg Sterzinsky din Berlin însoțit de păstorul diecezei și de episcopul său auxiliar. Alături de ei au participat un număr considerabil de preoți atât din țară, cât și din străinătate, ca și un mare număr de credincioși, inclusiv frați ortodocși din comunitățile învecinate. Pr. Iosif Antoci * * * Pr. Iosif Gabor în Dicționarul comunităților catolice din Moldova notează că Bogdănești (Râpa Iepei) este o așezare componentă a comunei Scorțeni, jud. Bacău, situată pe o colină, la răsărit de dealul Grigorenilor, pe stânga cursului superior al pârâului Trebeș. Până la ultima împărțire administrativă a teritoriului, așezarea a purtat numele de Râpa Iepei, denumire populară, care evidențiază relieful de teren, dar socotindu-se a fi un nume rebarbativ, i s-a dat, arbitrar, denumirea de Bogdănești. Se pare că așezarea există în prima jumătate a sec. al XIX-lea și harta comandamentului rusesc din Moldova 1835 o notează ca pe o localitate în curs de formare. Status animarum 1840 al Parohiei Pustiana menționează că la "Kabalo hagojo" = Râpa Iepei este o colonie mică în pădurile lui Secară, de lângă drumul Bacăului, având 9 familii cu 30 de credincioși. Bisericuța veche s-a construit din paiantă, în anul 1935 fiind afiliată mai întâi la Pustiana și apoi din anul 2000 la Tărâța. Actualmente în Bogdănești sunt 17 familii, cu 36 de credincioși. (Lumina creștinului, septembrie 2008, p. 11) Până în anul 2012, comunitatea Bogdănești a fost filială a Parohiei Tărâța, iar de la 1 septembrie 2012 este filială la Parohia Pustiana.
|
|
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 * * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |