Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală

 PAROHIA 

Prăjești - Preasfânta Treime

Adresa: Str. Armoniei, nr. 4,
607639-Prăjești, jud. Bacău
Tel.: 0234/222001
E-mail: prajesti@ercis.ro
Înființare: 1820
Statistică: Familii: 552 (266 înt. + 286 jum.)
Credincioși: 1300
Botezuri: 12
Prima Împărtășanie: 8
Miruiți: -
Căsătorii: 11
Înmormântări: 31
Parohia:

Prăjești - "Preasfânta Treime". Biserică zidită în perioada 1867-1878, sfințită în anul 1878, restaurată și mărită înainte de 1920, renovată în perioada 1986-1988.; fm: 434 (221 î. + 213 j.), cr: 1050

Filiale: 1. Bogdănești - "Sfântul Mihail" (1820) - 8 km. Biserică în construcție de la 20 noiembrie 2011.; fm: 125 (65 î. + 60 j.), cr: 340
Liturghii: d, s: 09.00; 11.00; 17.00 (18.00); z: 07.00 (06.30); 17.00 (19.00); Bogdănești: d, s: 09.30; z: 16.00 (18.00)
Preoți: Paroh

[ foto ]
pr. Patraș Dumitru


Vicari

[ foto ]
pr. Solomon Benoni

[ foto ]
pr. Dâscă Ioan

[ foto ]
pr. Sascău Alexandru-Cosmin


<< .... >>

Prezentare

Sat de mărime medie, Prăjeștiul este așezat pe partea stângă a râului Siret, la circa 18 km de municipiul Bacău. Ca și alte sate din județul Bacău, satul Prăjești are o istorie care urcă în negura vremurilor. Ceramica de Cucuteni, un frumos idol antropomorf, unelte și alte resturi de locuințe, atestă prezența omului pe aceste meleaguri încă de acum 4.800 de ani. Geto-dacii au avut o impresionantă civilizație, așa cum rezultă din vestigiile arheologice din care o mică parte se găsesc și în muzeul satului din Prăjești.

În secolele XIII-XIV, în aceste părți, după cum atestă unele documente scrise din Moldova, a fost o formațiune prestatală, probabil de tip cnezat sau voievodal, numită pe atunci Iapa sau Cobâla. Din această formațiune a făcut parte, printre cele 33 de localități menționate expres "la Cobâla" sau Ape Cobâla", și satul Nănești, numit apoi Prăjești. După unificarea acestor formațiuni prestatale, documentele istorice, chiar până la jumătatea secolului al XIX-lea, amintesc de Cobâla, fosta formațiune prestatală de pe partea stângă a Siretului dintre Roman și Bacău. Documentele precizează că în satul Nănești, probabil înainte de întemeierea Moldovei ca stat feudal, a locuit și i-a fost jude Oancea Românul. De la acesta satul trece la un Nan, devenit descălecător de sat, Nănești. Pe timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), satul se împarte în trei: în partea de jos stăpânea bătrânul Praja, în cea din mijloc Laslău Buhaicea și în cea de sus Benchea. Peste câțiva zeci de ani, bătrânul Mihu Pojar, răzeș din satul Bogdănești, înconjurat de frați, surori, nepoți și nepoate ajunge la scaunul domnesc din Suceava, iar la 6 noiembrie 1491, marele întregitor de țară, Ștefan, dă hrisovul domnesc prin care se face împărțirea moștenirii bunicului lor, Laslău Buhaicea. Acum sunt menționate satele: "Săcuianii..., Bogdănești, iar pe Siret, Năneștii, unde a fost jude Oancea". Documentul nu ne mai dă alte date despre sat, dar lasă să se întrevadă că îi revenea lui Mihu Pojar și a treia parte, cea din mijloc, din Nănești. În luna mai 1581, domnul Moldovei, Iancu Sasu, dă un nou hrisov domnesc în care sunt prezentate hotarele îngemănate ale celor două sate vecine, Bogdănești și Nănești. Acum voievodul reconfirma nepoților lui Mihu Pojar din Bogdănești vechile lor occine răzășești, care se megieșau nu cu satul Nănești de pe timpul lui Alexandru cel Bun, ci cu satul Prăjești, unde erau stăpâni descendenții bătrânului Praja. Acest al treilea hrisov consfințește numele satului Prăjești, așa cum este cunoscut de peste patru veacuri.

Prin numeroase zapise, cărți domnești și hotărnicii din secolele următoare, sunt menționați sătenii din Prăjești, dovedind continuitatea și statornicia în aceste locuri a unei puternice comunități omenești. În ceea ce privește stăpânii, facem precizarea că în primele decenii ale secolului al XVII-lea, satul este acaparat de marele dregător al Moldovei, Isac Balica. De la descendenții lui Balica, prin vânzare-cumpărare, satul ajunge la grecul Mihai Furtună, iar de la acesta, prin fiica lui Anița, la ginerele său Nicolae Buhuș. Moștenit de Ion Buhuș, trece la ginerele său Radu Racoviță, căsătorit cu Maria, fiica lui Buhuș. Ajuns mare dregător, Radu Racoviță își organizează un adevărat "latifundiu feudal" aici la Prăjești. De la Radu Racoviță satul și moșia ajung la ginerele acestuia, grecul Elenis Vidale, căsătorit cu Ilinca. Aceasta, rămasă văduvă, spre sfârșitul secolului face "danie" mănăstirii "Buna-Vestire" din Târgul Ocna satul și moșia Prăjești.

Harta comandamentului armatei austriece din Moldova din anii 1787-1791 înregistrează aici două sate: la Preschesty cu 29 de gospodării și altul la nord, Preschesty Mokany cu 21 de gospodării. Dacă asociem la aceasta și informația din Relația Prefectului Misiunii franciscane Giovanni Crisostomo di Giovanni, din 9 aprilie 1762, la Prăjești sunt 34 de familii catolice. Așezământul ecleziastic din Târgul Ocna arendează în cursul anilor moșia satului Prăjești la diferiți arendași.

Secularizarea averilor mănăstirești din 29 decembrie 1863 duce la modificarea raporturilor dintre săteni și mănăstire, ei fiind de acum clăcași pe moșia satului. Prin legea împroprietăririi din 1864 primesc pământ și sătenii din Prăjești. Tot în acest an, prin lege comunală, satul Prăjești devine centrul administrativ al comunei Prăjești, făcând parte din Plasa Bistrița de Sus, județul Bacău. În războiul de independență satul și comuna și-au adus obolul atât prin jertfe, cât și prin contribuții materiale.

Un alt document cartografic important din 25 august 1804 a înregistrat o a doua biserică în partea de nord a satului. Peste 30 de ani, la 1835, o altă hartă plasează, în același loc, o biserică din satul Prăjești, în partea de nord, biserică de lemn.

În anul 1762 erau 34 de familii de credincioși și aparțineau de Parohia Faraoani, apoi au trecut la Parohia Luizi-Călugăra. Prin hotărârea prefectului misiunii, Rev. V. Ludovic Scarpati, în anul 1818, Prăjeștiul a fost declarat parohie iar primele matricole parohiale sunt din 1816. De menționat că la momentul declarării ca parohie Prăjești avea 11 filiale: Bogdănești, Traian, Zăpodea, Satu Nou (Bijghir), Buhoci, Poiana-Irașcu, Rușii-Vlădicăi, Roșiori, Recea, Călugăreni și Bălușești.

În Schematismele Misiunii din 1850-1856 se notează că biserica din lemn din Prăjești a fost construită în 1830 si a durat până în 1878, când a fost terminată construcția actualei biserici din cărămidă (1867-1878) de către pr. Gabriel Mei, italian din Marche, cu multă trudă și cu ajutorul credincioșilor din parohie. După pr. Mei a urmat pr. Anton Caneve - Ministru Provincial al Fraților Minori Conventuali. În timpul pastorației sale, s-a străduit să fie terminată biserica nou construită, a adus orga, clopotele, cele două statui: Inima lui Isus și Sfânta Fecioară Maria de Lourdes, care sunt din lemn, precum și unele modificări spre a mări biserica. În localul fostei case parohiale din Prăjești, amenajat de pr. Caneve, la sfârșitul lunii septembrie 1897, începe cursul primului seminar franciscan, până se va construi seminarul din Hălăucești. Erau șapte seminariști și trei profesori. În anul 1926 vine ca paroh în Prăjești primul preot român, pr. Mihai Serafim Bejan OFMConv. Sub conducerea lui se construiește noua casă parohială cu demisol, parter, etaj și terasă. În anul 1940 în Parohia Prăjești erau 1757 de familii cu 6944 de suflete.

Prin formarea noilor parohii, foste filiale ale parohiei Prăjești: Bălușești, Poiana, Satu Nou (Bijghir), Traian, fiecare având câte o filială, Parohia Prăjești a rămas cu o singură filială, Bogdănești.

Între anii 1981 și 1990 este paroh pr. Ioan Jicmon. În această perioadă, s-a renovat toată biserica: în exterior s-a aplicat praf de piatră, în interior stucatură cu foițe de aur, s-a consolidat corul cu grinzi de beton armat. În curtea bisericii s-a construit o grotă "Sf. Fecioară Maria de Lourdes" și un altar pentru celebrarea Sfintei Liturghii. De menționat că turnul bisericii - înalt și impunător la construirea bisericii -, după cutremurul din 1940 a fost înlocuit cu unul mai redus, cel actual.

În septembrie 1990 este numit paroh pr. Silvestru Benchea OFMConv. În anul 1991 s-a refăcut interiorul bisericii afectat de cutremurul din 1990. La inițiativa ministrului provincial al Fraților Minori Conventuali din România, pr. Iosif Sabău, s-a trecut la amenajarea casei parohiale, unde sub grija părintelui paroh Silvestru Benchea, s-a modificat și s-a reînnoit tot interiorul, așa încât în toamna anului 1991, după aproape un secol, în spațioasa casă parohială funcționează "Casa de noviciat". Actualmente, Parohia din Prăjești funcționează în casa răposatului pr. Nicolae Ivanciuc.

Un eveniment demn de remarcat: în noiembrie 1991, satul Prăjești a avut o mare sărbătoare, 500 de ani de la prima atestare documentară.

Începând cu anul 2014 s-a început o amplă lucrare de renovare a bisericii Preasfânta Treime, astfel că s-a refăcut tencuiala și stucatura de pe pereți și tavan, s-au refăcut picturile, s-a aplicat pardoseala din gresie porțelanată, marmura din prezbiter, s-a realizat masa de jertfă și altarul cu icoană din lemn de cireș, s-au făcut 42 de bănci noi, două confesionale, cele 14 stațiuni de la Calea sfintei Cruci, ușile și acoperișurile din lemn de la intrările în biserică. De asemenea s-au executat lucrări și în exteriorul bisericii prin preluarea apei pluviale si a drenajului, vopsirea tablei de pe biserică și repararea burlanelor, schimbarea gardului din șipci cu fier forjat precum și alte lucrări de amenajare.

Biserica din Bogdănești

Comunitatea credincioșilor catolici din Bogdănești a trăit la 20 noiembrie 2011, evenimentul sfințirii pietrei de temelie a noii bisericii. Celebrarea a fost prezidată de PS Aurel Percă, iar concelebranți fiind: pr. Gabriel Farcaș, decan de Traian, pr. Gheorghe Pișta, paroh de Prăjești, alți preoți oaspeți. Au participat autorități civile și credincioși din localitate. Dimensiunile noii biserici: 10 m lățime interior, 30 m lungime interioară, 25 m turn cu cruce, înălțimea interioară la cupolă: 10 m și lungime totală exterior: 40 m (cu sacristie și trepte), fiind prevăzute 130 de locuri în bănci.

Pr. paroh Gheorghe Pișta a început lucrările la noua biserică Sf. Arhanghel Mihai iar până în anul 2014 biserica era ridicată din cărămidă, izolată pe exterior, precum si acoperită.

La preluarea ei de către noul paroh Emilian Antal, în toamna anului 2014, acesta a continuat lucrările de amenajare atât în interior precum și exteriorul bisericii.

Biserica este construită si dată în folosință încă din 2015 iar până în anul 2020 s-a finalizat icoana si altarul din lemn, a fost realizată masa de jertfă și pupitrul din marmură. S-a lucrat și finalizat în această perioadă interiorul și exteriorul bisericii iar acum este gata aproape în totalitate urmând a se termina și băncile din lemn masiv. În anul 2019 s-au placat si cele 10 trepte de la intrarea în biserică cu granit, de asemenea s-a ridicat si o grotă de piatră în cinstea sf. Fecioare de la Lourdes.

Trebuie să menționez că o mare parte din cheltuieli au fost susținute de copiii fam Tamaș Dumitru din Bogdănești care au adus un aport substanțial la construirea și finalizarea acestei biserici.

Redau mai jos succesiunea parohilor de la înființarea canonică până astăzi:
Pr. Anton Caneve 1882-1924
Pr. Vincenzo Vella 1924-1926
Pr. Mihai (Serafim) Bejan 1926-1946 (primul paroh român)
Pr. Iosif Chelaru 1946-1952
Pr. Bonaventura Romila 1952-1953
Pr. Nicolae Ivanciuc 1953-1981
Pr. Ioan Jicmon 1981-1990
Pr. Benchea Silvestru 1990 - 1998
Pr. Anton Roca 1998-2000
Pr. Ioan Solomon 2000-2004
Pr. Fabian Iacob 2004-2008
Pr. Gheorghe Pișta 2008 - 2014
Pr. Antal Emilian 2014-

Din punct de vedere pastoral actualmente se celebrează două sfinte Liturghii zilnic și trei în duminici și sărbători. La filiala din satul Bogdănești se celebrează sfânta liturghie zilnic precum și în duminici și sărbători.

Parohia are multe familii plecate în străinătate. Altfel, ca și în celelalte parohii, comunitatea este în scădere.
De exemplu în 2019:
Cununii, s-au celebrat 5 în parohie și 0 în filială.
Botezuri: 6 în parohie si 1 în filială.
Înmormântări, situația este mai gravă ca peste tot, 32 în parohie și 10 în filială.

Actualmente parohia se apropie de 480 de numere în parohie și 120 de numere în filială, cu un număr de 1200 de credincioși în parohie și 400 în filială

Nu sunt probleme cu credincioșii, sunt oameni respectuoși și săritori, programul se desfășoară de fiecare dată conform orelor stabilite.

În grija parohiei sunt:
Sala de cateheză din 2014 (compusă din: sală de 6\9 m, o baie de serviciu si o magazie); aceasta este situată în curtea bisericii.
Teren de sport cu gazon sintetic de 22\44 m cu nocturnă, compus din clădire pentru vestiare, dușuri și un părculeț de joacă pentru copii, construit în 2015 pe pământul din apropierea bisericii.
Casă Mortuară construită în 2018, compusă din sală de 6\10 m, 1 magazie și 2 toalete, situată în gradina din fața bisericii din Prăjești.

Data: 17.08.2020

Paroh, Pr. Emilian Antal



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat