Paşcani - Sfântul Anton de Padova
Adresa:	Str. 1 Decembrie 1918, nr. 1, 705200-Paşcani, jud. Iaşi Tel.: 0232/767048 E-mail: pascani@ercis.ro www.sfantonpascani.cnet.ro
Înfiinţare:	1875, reînfiinţată la 13 iunie 1990
Statistică:	Familii: 348 (184 înt. + 164 jum.) Credincioşi: 883 Botezuri: 3 Prima Împărtăşanie: 10 Miruiţi: - Căsătorii: 1 Căsătorii mixte: 2 Înmormântări: 8
Parohia:	Paşcani - "Sfântul Anton de Padova". Biserică zidită în perioada 1985-1996, sfinţită la 10 noiembrie 1996.; fm: 316 (180 î. + 136 j.), cr: 871
Filiale:	1. Heci (1968) - 10 km; fm: 2 (2 î. + 0 j.), cr: 4; 2. Sodomeni - 5 km; fm: 2 (0 î. + 2 j.), cr: 10; 3. Lunca Paşcani - 1 km; fm: 4 (3 î. + 1 j.), cr: 12; 4. Boşteni (1995) - 7 km; fm: 2 (1 î. + 1 j.), cr: 4; 5. Hărmăneştii Noi (1993) - 7 km; fm: 2 (1 î. + 1 j.), cr: 7; 6. Lespezi (1994) - 12 km; fm: 1 (1 î. + 0 j.), cr: 3; 7. Gura Bădiliţei-Vânători (1995) - 15 km; fm: 1 (1 î. + 0 j.), cr: 3; 8. Dolhasca - 30 km; fm: 2 (2 î. + 0 j.), cr: 5; 9. Blăgeşti (1981) - 5 km; fm: 3 (0 î. + 3 j.), cr: 6; 10. Ruginoasa - 7 km; fm: 2 (2 î. + 0 j.), cr: 7; 11. Valea Seacă - 8 km; fm: 1 (0 î. + 1 j.), cr: 1; 12. Stolniceni-Prăjescu - 5 km; fm: 2 (1 î. + 1 j.), cr: 4; 13. Gâşteştii - 5 km; fm: 1 (1 î. + 0 j.), cr: 5; 14. Hârtoape-Vânători - 20 km; fm: 1 (0 î. + 1 j.), cr: 3
Liturghii:	d: 09.00; 11.00; 17.00 (19.00); s: 10.00; 17.00 (19.00); z: 17.00 (19.00)
Preoţi:	Paroh pr. Cătău Mihai

Prezentare

(Lumina creştinului, aprilie 1995, p. 12)

Localitatea Paşcani s-a ivit din negura timpurilor ca un sat de clăcaşi, atestat documentar încă din 1453. Numele îi descinde de la moşia şi curtea lui Oana Paşcă. Aşezat la intersecţia principalelor drumuri feroviare şi rutiere, Paşcaniul devine la mijlocul sec. al XIX-lea unul din principalele târguri din Moldova, cu 21 de iarmaroace pe an.

Atmosfera monotonă a târgului, în care săracii erau condamnaţi la griji iar bogaţii la plictiseală, este bine descrisă de Sadoveanu, care numeşte Paşcaniul "locul unde nu s-a întâmplat nimic". Totuşi în 1856, odată cu începerea construirii căii ferate, numeroase familii se îndreaptă spre oraş. Colaborarea romano-germano-polonă în acest domeniu, implică venirea în Paşcani a primelor familii catolice, ce vor sta la baza comunităţii de mai târziu.

Primul document referitor la existenţa unei comunităţi catolice şi implicit a unei biserici, datează din 1875 când preot al comunităţii este menţionat Lea Bonaventura, în fruntea a peste 500 familii. Biserica avea hramul "Adormirea Maicii Domnului". Din 1905 documentele menţionează în mijlocul comunităţii pe preoţii: Alois Kulpa, Damian Clucynschi, Celestin Vaies, Iacint Bock.

La începutul primului război mondial, biserica este deservită de Iaşi. În 1925 preotul franciscan polonez Iacint Bock, este numit paroh al Bisericii, locuind în Parohia Paşcani. Cele două decenii de pace din perioada interbelică, le-au permis oamenilor să se bucure de viaţă, să spere, să creadă şi să-l iubească pe Dumnezeu. Lângă biserică era amenajată o sală de tir în care erau organizate în zilele de sărbătoare momente de distracţie şi de cunoaştere, în special pentru tineri. Nu lipseau însă nici cei mai în vârstă, care se adunau şi numai pentru a privi. În mijlocul acestei comunităţi au mai lucrat preoţii Gheorghe Peţ, Anton Romila, Petru Pal, Iosif Szurgot, Mihai Dămoc, Rudolf Stadler, Gheorghe Frenţ, Neculai Ivanciuc, Petru Băcăoanu, Anton Roca.

Germania însă, "sufocată" de condiţiile tratatului de la Versailles, are nevoie de un "spaţiu vital", pe care crede că-l va deţine declanşând cel de-al doilea război mondial. Este momentul care schimbă total soarta comunităţii catolice din Paşcani. Părintele Petru Băcăoanu pleacă pe front, iar comunitatea se micşorează simţitor prin refugiul unora şi moartea altora. În aceste timpuri, la Paşcani vin preoţii de la Hălăuceşti, printre care: Eugen Balthazar, Anton Tălmăcel, Gheorghe Patraşcu, Alexandru Ghiuzan. În anul 1945 clădirea bisericii este distrusă. Războiul a lăsat amintiri dureroase în inimile celor rămaşi.

După război, Paşcanii sunt deserviţi de Parohia Fălticeni prin preoţii: M. Burcă, A. Roca, Benone Romila, Dumitru Pascal, Anton Brudaru. În anul 1965 Paşcaniul devine filială la Hălăuceşti, iar în 1971 filială la Mirceşti.

Un nou început pentru comunitate îl face părintele Ştefan Demeter, paroh la Mirceşti. Va achiziţiona în Paşcani terenul pe care este construită actuala biserică, schimbându-i şi hramul: Sf. Anton de Padova.

Industrializarea rapidă care are loc după 1965 face să crească mult numărul familiilor catolice din Paşcani, provenite în special din suburbii. Se impune construirea unei biserici. Dacă fasciştii au distrus pentru că se considerau o rasă superioară, comuniştii nu aveau nevoie de Dumnezeu. Luni de zile s-a cerut aprobarea pentru construirea unei biserici. În anul 1985 se aprobă construirea unei vile tip Deva. Anul 1989 deschide noi perspective. Încep modificările pentru ca "vila" să devină biserică şi în paralel se începe construirea casei parohiale. Prin decizia Mons. Petru Gherghel, Paşcaniul devine în 1990 parohie, primul paroh fiind pr. Ştefan Demeter.

Dar, data de 8 februarie 1991 reprezintă un moment de profundă durere pentru creştinii catolici din Paşcani. Părintele plăteşte cu viaţa curajul de a construi şi mărturia de credinţă pe care a dat-o. Acum este numit ca paroh pr. Anton Săboanu. Continuă modificările la clădirea bisericii şi ridicarea casei parohiale, iar viaţa merge înainte. Misiunea de a finaliza toate aceste lucrări îi va reveni părintelui Isidor Iacovici, care este numit paroh de Paşcani la 1 octombrie 1991.

Chiar dacă datorită condiţiilor vitrege şi vânturilor puternice, flacăra lui Cristos a pâlpâit de multe ori în Paşcani, ea nu s-a stins. În prezent, comunitatea numără peste 420 de familii cu 1200 de suflete.

Când viaţa vă va purta prin Paşcani, sau în pauza dintre două trenuri, puteţi înălţa o scurtă rugăciune în biserica de pe str. 1 Decembrie, nr.1.

Pr. Isidor Iacovici

* * *

(Lumina creştinului, decembrie 1996, p. 8)

Duminică dimineaţa, 10 noiembrie 1996, la Paşcani, Preasfinţitul Petru Gherghel a consacrat altarul şi biserica. Consacrarea unei biserici reprezintă un eveniment pentru dieceză. Biserica din Paşcani în care se adună acum la sfintele Liturghii duminică de duminică cei 1.500 de credincioşi a avut o istorie zbuciumată, relatată pe scurt de părintele paroh.

În ziua de 10 noiembrie a avut loc la Paşcani consacrarea altarului şi a bisericii. Construcţia acestei biserici a început în anul 1985 cu binecuvântarea episcopului Petru Gherghel, sub conducerea pr. paroh Ştefan Demeter. Cunoscute fiind concepţiile timpului din perioada ante-decembristă 1989 nu s-a primit aprobarea pentru construirea unei biserici propriu-zise, ci a unei vile tip "Deva" pe nume particular. Condiţiile de lucru au fost deosebit de dificile, opoziţia comuniştilor a fost cruntă, dar credinţa creştinilor păşcăneni a învins, ajutorul cerului le-a depăşit pe toate.

Anul 1989 va deschide o nouă perspectivă. Încep modificările la clădirea înălţată deja. În februarie 1991, pr. Ştefan Demeter va fi chemat la Domnul. Parohia Paşcani va fi încredinţată preotului Anton Săboanu care va continua lucrările. La 1 octombrie 1991 va fi numit paroh pr. Isidor Iacovici. În 1993 se va începe ridicarea turnului, lucrare terminată în anul 1995.

Se cuvenea după o muncă de 11 ani să participăm la o sărbătoare măreaţă. În ziua de 10 noiembrie, la ora 11,00, la marea sărbătoare am avut bucuria să-l avem în mijlocul nostru pe episcopul Petru Gherghel, însoţit de 30 de preoţi şi diaconi. Creştinii au fost în număr foarte mare din Paşcani şi din localităţile învecinate.

"Cum doreşte cerbul izvoarele de apă, aşa te doreşte sufletul meu pe tine, Dumnezeule". "Aveţi biserică, Dumnezeu nu v-a părăsit, Dumnezeu vă iubeşte", au fost cuvintele pline de speranţă ale păstorului nostru.

Totul a fost tainic, sublim şi măreţ. Dumnezeu nu ne-a părăsit, ci ne iubeşte, a fost gândul cu care toţi participanţii s-au întors la casele lor. Domnul să-i binecuvânteze cu pacea sa pe toţi cei care au colaborat la edificarea acestei bisericii.

Pr. Isidor Iacovici