Pârgăreşti - Sfânta Fecioară Maria, Regină
Adresa:	Str. Teiului, nr. 13, 607425-Pârgăreşti, jud. Bacău Tel.: 0234/347536 E-mail: pargaresti@ercis.ro
Înfiinţare:	20 aprilie 1987
Statistică:	Familii: 231 (142 înt. + 89 jum.) Credincioşi: 600 Botezuri: 5 Prima Împărtăşanie: 9 Miruiţi: - Căsătorii: 6 Înmormântări: 18
Parohia:	Pârgăreşti - "Sfânta Fecioară Maria, Regină". Biserică zidită în perioada 1987-1997, sfinţită la 7 septembrie 1997.; fm: 228 (153 î. + 75 j.), cr: 650
Filiale:	1. Pârâu Boghii - 2 km; fm: 6 (3 î. + 3 j.), cr: 12
Liturghii:	d, s: 11.00; 17.00; z: 17.00 (19.00)
Preoţi:	Paroh pr. Cucuteanu Laurenţiu

Parohia Pârgăreşti

(Lumina creştinului, noiembrie 1997, p. 14)

După anii de încercări, rugăciune, lacrimi şi muncă susţinută zi de zi, efortul şi statornicia în credinţă a creştinilor din Pârgăreşti au fost încununate. La 9 septembrie Preasfinţitul Petru Gherghel, episcop de Iaşi, împreună cu alţi invitaţi au consacrat biserica locală cu hramul "Maria, Regină".

Pârgăreştiul este sat şi comună din judeţul Bacău, aşezat pe dealul din dreapta Trotuşului, pe valea pârâului Creţu, la cinci km depărtare sud-est de oraşul Târgu Ocna.

Satul a purtat şi denumirea de "Tiseşti" de la cartierul cu acelaşi nume al oraşului Târgu Ocna. Un timp a avut şi denumirea de "Szólóhegy" (Dealul viilor) din ungureşte. Satele Pârgăreşti, Pârâu-Boghii, Tuta au aparţinut de cetatea medievală Trotuş. Cetatea era condusă de un consiliu format dintr-un soltuz şi 12 pârgari. Unul dintre pârgari, Iavis Izvoret, a trecut râul Trotuş şi în partea de nord-vest a înfiinţat un nou sat, dându-i numele de Pârgăreşti. Existenţa localităţii este concomitentă cu cetatea Trotuşului, fiind atestată într-un document semnat de Alexandru cel Bun în anul 1410, prin care se acordă dreptul de proprietate unui oarecare Domoncus asupra unor terenuri din Grozeşti, aşezare vecină cu Pârgăreştiul. De aici rezultă că satele comunei Pârgăreşti erau întemeiate deja şi purtau acelaşi nume de azi, încă înainte de Alexandru cel Bun.

Aceste ţinuturi au fost mereu un loc de trecere. Armatele invadatoare ale lui Matei Corvin, la 15 noiembrie 1467, au intrat în Moldova prin pasul Oituz, trecând pe la poalele Casnei din localitatea noastră. Ştefan cel Mare organizează mai multe campanii în anul 1461 împotriva scaunelor secuieşti din Transilvania care îl adăposteau pe Petru Aron şi trece tot pe aici. La fel şi Mihai Viteazu în primăvara anului 1600 în drum spre Moldova. Atacurile tătarilor din 1650 nu au cruţat nici aceste locuri. O pagină glorioasă în istoria acestor locuri o reprezintă primul război mondial. În anul 1917, Pârgăreştiul a fost un adevărat teatru de război. Pe dealul Coşna a căzut eroic grenadierul Caporal Muşat.

Cu foarte mare probabilitate, cimitirul bisericii vechi din vatra satului Pârgăreşti a fost vestita biserică "Sfântul Cosma şi Damian", cu renumitul loc de pelerinaj, descris cu lux de amănunte de episcopul Marcu Bandulovici Bandini în anul 1646. Risipirea catolicilor din Stăneşti (Casin), în epoca de grele încercări a anilor 1682-1750, a făcut ca să se piardă şi tradiţia acestui loc de pelerinaj, rămânând numai amintirea vagă reprodusă de relaţia Prefectului Misiunii, pr. Iosif Bonaventura Berardi, din 30 mai 1814. În Schematismul Misiunii din 1850, Pârgăreştiul este semnalat cu biserică şi un total de 226 de credincioşi. În statistica bisericilor catolice din Moldova 1871/1872 se notează că biserica din lemn din Pârgăreşti a fost construită în anul 1790. Această biserică a funcţionat până în anul 1984, luna mai, când la o înmormântare după ce a ieşit poporul din biserică, la circa 10 minute, a căzut tot tavanul.

Părintele Anton Trifaş obţinuse o autorizaţie încă din anul 1956 şi începuse fundaţia noii biserici într-un loc mai central, dar după mutarea Sfinţiei sale ca rector la Seminarul din Iaşi şi începutul lucrărilor din toamna anului 1956, ele au fost sistate, comunitatea s-a dezbinat, iar autorizaţia a fost dată dispărută.

La 26 septembrie 1984, pr. Anton Ioan este numit, în urma cererii pr. paroh Anton Pârţac de la Satu Nou, să se ocupe de comunitatea din Pârgăreşti şi de construcţia bisericii. La 1 octombrie 1984 când a venit să celebreze Sfânta Liturghie în incinta temeliei bisericii noi, i s-a adus o masă din vecini drept altar şi, deoarece întunericul a coborât prea repede, a terminat sfânta Liturghie la lumina unui felinar cu gaz.

Relaţia dintre preot şi comunitate a început să se consolideze. S-a dus o luptă "titanică" în acea perioadă, prin nenumărate vizite la Bacău şi Bucureşti, prin scrisori şi memorii, pentru a obţine autorizaţia de construcţie pentru biserică.

În primăvara anului 1987, Ceauşescu include într-o delegaţie pe Preasfinţitul dr. Ioan Robu, arhiepiscop de Bucureşti alături de Patriarhul Bisericii Ortodoxe şi de Şeful Cultului mozaic, urmând împreună să plece în S.U.A. pentru a reface "imaginea României". Cu această ocazie, preşedintele ordonă să se elibereze autorizaţia de construcţie.

Data de 13 aprilie 1987 reprezintă pentru pr. Anton Ioan şi credincioşii din Pârgăreşti o bucurie imensă: este ziua în care Împreună au început construcţia bisericii noi. Condiţiile de lucru au fost deosebit de grele, opoziţia comuniştilor fiind cruntă, dar cu ajutorul bunului Dumnezeu şi mijlocirea "Reginei Cerului", Patroana şi Ocrotitoarea noastră, toate au fost depăşite. Credincioşii din Pârgăreşti şi-au văzut visul împlinit, jertfele, munca şi lacrimile lor răsplătite. Astăzi, Pârgăreştiul are o biserică monumentală în stil neogotic, cu dimensiunile de 31 m lungime, 15 m lăţime şi 13 m înălţime. S-a construit şi o nouă casă parohială, precum şi un monument închinat Eroilor căzuţi pe aceste meleaguri.

În acest an, Pârgăreştiul a avut bucuria de a vedea hirotonit un nou preot dintre fii lui, pe pr. Florin Bejenaru care a terminat studiile în Italia. Sunt şi două tinere care se pregătesc pentru viaţa religioasă. În prezent Parohia Pârgăreşti face parte din Decanatul de Trotuş şi are 386 de familii cu 1125 de suflete.

Pr. Anton Ioan