Mărgineni - Maria Regină
Adresa:	Str. Calea Moineşti, nr. 91, 607315-Mărgineni, jud. Bacău Tel.: 0334/112340 E-mail: margineni@ercis.ro www.parohiamargineni.ro
Înfiinţare:	1953
Statistică:	Familii: 553 (271 înt. + 282 jum.) Credincioşi: 1295 Botezuri: 10 Prima Împărtăşanie: 22 Miruiţi: 60 Căsătorii: 8 Înmormântări: 27
Istoric:	Biserică zidită în perioada 1954-1966, sfinţită în anul 1966; capelă în cimitir din anul 1987.
Liturghii:	d, s: 09.00; 11.00; 17.00 (18.00); z: 06.30; 17.00 (19.00)
Preoţi:	Paroh pr. Bişoc Daniel Vicar pr. Năiţă Iulian

Prezentare

(Lumina creştinului, iulie 1993, p. 2)

"Mărgineni" localitate rurală, aşezată mai recent la marginea altor localităţi mai vechi: Bacău, Baraţi şi Trebeş - de unde îşi trage şi numele. Multor catolici din Mărgineni, Bacău, Baraţi şi Trebeş li s-a dat porecla de "unguri", fie pentru faptul că erau catolici şi cultura vecinilor nu depăşea stadiul cunoştinţelor că nu numai ungurii sunt catolici, rămânându-le porecla ca nume de familie "Unguru" sau "Ungureanu", fie pentru faptul că unii erau veniţi din Ardeal şi cunoşteau două limbi, fie pentru faptul că unii într-adevăr proveneau din secuime şi nu ştiau româneşte, fie chiar dintr-o meschină ură confesională...

Partea din Mărgineni, care este majoritar catolică, se întinde pe mai multe sectoare cu nume de rezonanţă românească: Cetăţuia, Răzeşi, Munteni, Buzdrugi, Potcoava şi Cumpăna. Localitatea, aşezată pe două coline domoale, privită de sus, apare ca ţinută de Pronie între două palme uriaşe ale naturii, cu deschiderea degetelor spre Bacău pe o distanţă de circa doi kilometri, vrând să îmbrăţişeze bătrânul oraş pe partea lui nord-vestică, de unde şi primeşte ştafeta economică, ştiinţifică, religioasă, culturală şi politică... şi o transmite pe centura de asfalt, localităţilor ce se înşiruie spre Moineşti şi vestul României.

După tradiţie, locuitorii catolici s-au aşezat aici, apăraţi mai bine de crivăţul de miază-noapte, venind de la Răchiţi, fostă localitate pe drumul ce duce spre Hemeiuş, de pe moşia unui boier. După istorie, citez câteva date din "Lucrarea metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I" realizată de învăţătoarea Georgeta Balanu. Aici găsim scris: "Pe malul drept al Trebeşului, la confluenţa cu Cârligata, pe mamelonul numit Cetăţuia, se află o staţiune arheologică Cucuteniană... care a fost datată cu C14 între 3600 şi 3475 î.d.C." şi "Meleagurile Mărginenilor au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Cunoaştem că la 20 aprilie 1619 când Ştefan Diaconul din Mărgineni obţinea reconfirmarea moştenirii şi a unor părţi componente din acest sat".

După tradiţie, se spune că pe aceste meleaguri s-a dat o bătălie (nemenţionată de înv. Georgeta Balanu) între oastea lui Ştefan cel Mare şi turci. Un rol deosebit l-a avut "Cetăţuia" şi locuitorii din împrejurimi. Ca recompensă pentru bravura lor, Ştefan cel Mare i-a împroprietărit, devenind răzeşi şi astfel le-a rămas şi numele aşezării lor: Răzeşi. Cum era obiceiul marelui Voievod, ca după orice victorie să ridice un lăcaş de cult, ca recunoştinţă faţă de Dumnezeul oştirilor", Ştefan ctitorea câte o bisericuţă. Urmaşul său, Petru Rareş, i-a urmat exemplul, zidind un sfânt lăcaş la Fântânele, declarat monument istoric şi priveşte cu mândrie peste frumoasa vale a Bistriţei, invitându-ne să medităm despre vitejie, cinste şi adevăr. (Fântânele este o mică localitate la nord de Mărgineni şi a fost filiala acestei parohii până în 1992, când a trecut la Parohia Trebeş).

Răzeşii lui Ştefan cel Mare şi-au dovedit aparenţa la Ţara Moldovei prin atâtea lupte contra turcilor, tătarilor, polonilor şi chiar a ungurilor. Nu ştiu cine i-ar putea învinui pe catolici de lipsă de patriotism românesc, afară de comunişti şi cei de teapa lor, fiindcă, aşa cum îmi spunea un bătrân: "Eu simt româneşte nu numai cu inima, ci cu întreaga mea fiinţă şi mie nu trebuie să-mi spună altul ce sunt, fiindcă nu ştie mai bine ca mine nimeni ceea ce simt că sunt".

Deşi pr. Iosif Gabor afirmă în "Dicţionar statistic al localităţilor catolice din Moldova" că: Populaţia catolică din satul Mărgineni este surprinsă documentar începând cu anul 1762", asta nu înseamnă că mai înainte n-au existat catolici aici, fiindcă nu trebuie să uităm de faptul că la Bacău a fost chiar o episcopie catolică, cu reşedinţă la Baraţi şi Mărgineniul se leagă frăţeşte cu Baraţiul?????; nu trebuie să uităm nici referinţa pe care o găsim în lucrarea înv. Georgeta Balanu, menţionată mai sus, anume la "via lui Giurgi Ungureanu la 28 ianuarie 1409", pentru care s-a luptat şi pentru care stră-strănepoţii lui se mai luptă şi azi, mai ales după evenimentul din decembrie 1989, fiindcă rodul viţei-de-vie are o menire scripturistică, aceea de a înveseli inima omului şi ei ţin deosebit de mult la acest lucru, chiar exagerând şi dacă Buerebista a încercat să taie răul din rădăcină şi n-a reuşit, se pare că dacii au acceptat de la romani catolicismul cu condiţia de a le lăsa alcoolismul... Trist dar adevărat.

În ciuda oricăror dificultăţi, Mărgineniul şi-a recăpătat un renume, nu numai în ţară, dar şi peste hotare, din punct de vedere economic, datorită marilor întreprinderi de industrializare a lemnului, cărnii, vin-alcoolului, fabricii de drojdie furajere, aeroportului Aviasan etc, chiar dacă Bacăul şi le însuşeşte, ele sunt pe moşia Mărginenilor.

Mărgineniul este cunoscut în ţară şi ca loc de refugiu pentru mulţi preoţi greco-catolici ardeleni în perioada odioasei dictaturi, care s-au perindat pe plaiurile noastre mioritice şi, aşa cum spunea fostul dascăl Petru Patraşcu într-o urătură: "Mărgineni cu apă dulce, cine-o bea nu se mai duce", unii au rămas şi şi-au găsit odihna veşnică în cimitirul satului, ca Lazăr Sângiorzan protopop de Bistriţa-Năsăud, Nicolae Pura, recunoscut scriitor bisericesc şi alţii. Cred că cimitirul din Mărgineni deţine recordul preoţilor înhumaţi, şapte, a căror rămăşiţe pământeşti sunt păstrate cu o pietate deosebită şi cu o grijă sfântă ca în şapte seifuri de bancă, pentru învierea de apoi.

În chip deosebit Mărgineniul s-a înscris pe lista localităţilor importante din ţară şi de peste hotare prin aşezământul călugărilor Asumpţionişti, care au ridicat o casă aleasă, nu numai din punct de vedere arhitectural, pe care o arată fotografia dar parţial, dar mai ales din punct de vedere spiritual, fiindcă aici zilnic se înalţă spre Cer ruga celor consacraţi, aici se pregătesc tineri devotaţi slujirii Bisericii, aici se vor tipări cărţi şi reviste pentru poporul lui Dumnezeu.

Faţa unei comunităţi creştine străluceşte în lumina adevărului prin numărul mare de preoţi, călugări şi intelectuali care s-au ridicat din sânul ei, prin numărul mare de credincioşi care trăiesc zilnic viaţa sacramentală, prin numărul eroilor, prin demografia ridicată care îi dă perspective de viitor etc.

După toate aceste realităţi, pot parafraza profetul (Mih. 5,1) cu acel "Şi tu, Betleeme..." zicând: "Şi tu, Mărginene, nicidecum nu eşti la marginea localităţilor mai de seamă ale Moldovei catolice, realizată în 1439 la Florenţa, căci din tine vor mai răsări multe flori".

Cu toate că anul trecut (1992) din această parohie s-a mai născut o alta, Trebeş, la ora actuală ea are un număr de 652 familii cu 2220 suflete...

Pr. Anton Dancă

* * *

Răchiţi

(Lumina creştinului, decembrie 2013, p. 11)

În filiala Răchiţi a Parohiei Mărgineni a fost sfinţită piatra de temelie a viitoarei biserici, care va purta hramul "Sfântul Padre Pio". Ceremonia s-a desfăşurat luni, 23 septembrie 2013, fiind prezidată de PS Aurel Percă, avându-i alături pe pr. Isidor Dâscă, decan de Bacău, pr. Dumitru Mihai, parohul comunităţii, precum şi alţi preoţi.

Zona denumită Răchiţi este situată pe raza DJ 115 B dintre Mărgineni şi Hemeiuş, cu denumirea de Strada Tineretului, aici locuind 134 de familii catolice, nevoite să străbată o distanţă între 5 şi 7 km până la biserica parohială. Din acest motiv credincioşii au cerut să se construiască o nouă biserică în această zonă de la periferia oraşului Bacău.

Noua biserică are în proiect următoarele dimensiuni: gabaritul în profil longitudinal al bisericii cu pridvorul de la intrare: 33,30 m; gabaritul transversal măsurat la pilele sistemului constructiv: 13,30 m; înălţimea maximă în vârful turnului: 33,05 m; înălţimea la coloana navei: 13,75 m; capacitatea bisericii: 176 de locuri în bănci, 10 locuri în prezbiteriu, 12 locuri la cor; aria construită desfăşurată: 724,15 mp.

Pr. Adrian Blăjuţă