Gioseni - Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul
Adresa:	Str. Principală, nr. 325, 607618-Gioseni, jud. Bacău Tel.: + fax 0234/225363 E-mail: gioseni@ercis.ro
Înfiinţare:	1946
Statistică:	Familii: 607 (386 înt. + 221 jum.) Credincioşi: 2200 Botezuri: 13 Prima Împărtăşanie: 21 Miruiţi: - Căsătorii: 7 Înmormântări: 32
Parohia:	Gioseni - "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul". Biserică zidită în perioada 1977-1983, sfinţită la 23 iunie 1991.; fm: 593 (349 î. + 244 j.), cr: 1819
Filiale:	1. Gioseni de Jos - "Sfântul Carol Boromeu" - 3 km; fm: 0 (0 î. + 0 j.)
Liturghii:	d, s: 08.30; 11.00; 17.00 (18.00); z: 06.30; 17.30 (19.00); Gioseni de Jos: vineri: 15.00
Preoţi:	Paroh pr. Ghitiu Daniel Vicar pr. Budău Ionuţ-Laurenţiu

Prezentare

Existenţa comunităţii şi a credincioşilor romano-catolici din Gioseni (comuna Tamaşi, judeţul Bacău) este veche şi legată de vestigiile găsite în zonă şi de unele elemente grăitoare care merg mult în istoria timpului trecut. Menţionăm în acest sens cetăţile existente pe malul de est al Siretului începând cu Tamasidava de la Răcătău conservate bine cât şi unele descoperiri din epoca bronzului - coifuri şi cosoare din aramă găsite recent de familia Mihai Alozie Andrei în grădina casei - ca şi unele topoare din piatră, silexuri şi chiar unelte specifice din epoca de piatră descoperite într-unul dintre cele mai vechi cartiere a localităţii.

Sosirea în număr mare a emigranţilor transilvăneni de religie romano-catolică şi aşezarea lor în majoritatea satelor din jurul Bacăului şi Romanului a influenţat mult şi viaţa comunităţii din Gioseni. Adaptându-se aceşti străini localnicilor băştinaşi, au convieţuit în deosebită armonie formând un popor harnic, preferând religia romano-catolică, respectând tradiţiile şi obiceiurile locurilor împreună cu limba română, dar şi menţinându-se ca a doua limbă de exprimare în relaţiile de zi cu zi a dialectului ceangăiesc.

Aşezarea locuitorilor s-a cristalizat lângă pădure construindu-se prima biserică la dimensiunile de 16 m x 6 m având şi cimitir în jurul bisericii. Cu ocazia săpăturilor la construirea Mănăstirii "Sfântul Carol Borromeu" s-a găsit temelia primei biserici cât şi multe monede în mâinile morţilor datând din secolele XV-XVI. Scheletele răposaţilor erau în majoritate mari între 1.80 m - 2 m şi bine conservate.

Oamenii au păstrat în toate timpurile orgoliul că unul dintre ei a ajuns la domnia Moldovei în secolul al XVI-lea între anii 1563-1564, acesta fiind Ştefan Tomşa.

Asistenţa religioasă a credincioşilor catolici a fost asigurată de Parohia Faraoani care din cauza râului Siret şi creşterii apelor era foarte anevoioasă şi s-a sfârşit în anul 1850 prin înfiinţarea Parohiei Văleni la care a fost atribuită.

Din motive care nouă ne rămân încă necunoscute din lipsă de date - locuitorii comunităţii s-au mutat la şes spre nord unde în anul 1780 era construită o biserică din cărămidă, dar fără preot şi curte boierească. S-a propus înfiinţarea de parohie către Propaganda Fide, dar s-a renunţat întrucât oamenii erau foarte săraci şi fondurile de întreţinere de la Roma nu erau posibile. Se menţionează în raportul anonim starea bisericilor din Moldova din 1776 existenţa a 350 catolici în comunitatea Gioseni. Este cunoscut din tradiţia orală că din curtea bisericii până încoace a crescut un arbore-liliac motiv pentru care amplasamentul poartă denumirea "Liliecii Ţigănimii", conform şi descrierii istoricului Ortansa Racoviţă în Dicţionar geografic al judeţului Bacău, Bucureşti, 1895.

La o distanţă de 500 m spre est se găseşte o movilă de pământ unde erau înmormântaţi credincioşii catolici conform aceluiaşi istoric. Fostul C.A.P. a nivelat totul urmând a se marca acest loc printr-un semn distinctiv.

Clădirile curţii boiereşti au fost demolate în parte de unii credincioşi care lucrau la familia boierească prin anii 1920-1930.

Rămâne iarăşi un necunoscut element de informaţii, probabil din cauza revărsării inundaţiilor apelor Siretului locuitorii s-au retras din nou pe deal lângă pădure. S-a construit o capelă în centrul satului iar cimitirul a fost amplasat în jurul ei în spatele Cooperativei mari - în curtea lui Grigore Rofel. Probabil această capelă a fost de tranziţie căci între anii 1850-1864 a fost construită biserica veche la dimensiunile de 25 m x 10 m cu hramul sfântului Ioan Botezătorul pe un deal în afara satului. Pictura patronului principal a fost realizată de un pictor pe nume Skaia în anul 1869. Biserica a fost dotată cu orgă clasică de Istvan Colonvitz în anul 1877. În timpul cutremurului din anul 1940 turnul bisericii se dărâmă iar la 4 martie 1977 în urma cutremurului biserica în mare parte a suferit importante daune, devenind impracticabilă şi foarte periculoasă pentru celebrările liturgice.

După ani de umblări pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie (circa 600 de drumuri) la cei mari ai timpului, după multe şicane şi umiliri în anul 1977 au început lucrările pentru a 5-a biserică în satul Gioseni, jos lângă parohie având dimensiunile de 50 m x 14 m x 50 m (turn).

Elanul credincioşilor pentru o asemenea realizare a fost uimitor prin îndrumarea şi zelul părintelui paroh Rediu Vasile. În anul 1983 s-au sfârşit lucrările bisericii iar sfinţirea lăcaşului a avut loc în ajunul sărbătorii Sfântul Ioan Botezătorul, în anul 1991, participând la consacrare episcopul Petru Gherghel, episcopul Ioan Robu şi nunţiul apostolic de atunci, John Bucovski.

Nu se pot omite multele necazuri pricinuite de autorităţile comuniste la realizarea noii biserici din Gioseni: amenzi, percheziţii, anchete, demolarea unei porţiuni din biserică, sistarea lucrărilor pe un timp nedeterminat.

De asemenea, menţionăm şi cimitirele localităţii: din curtea mănăstirii, de la Movila (partea de nord a satului) între ortodocşi, cimitirul din spatele Cooperativei de Consum - Grigore Rofel, cimitirul vechi de pe vârful dealului est şi cimitirul nou, actual.

Mâna lui Dumnezeu a rămas mai departe peste locuitorii şi păstorii comunităţii. Acum comunitatea este într-un proces vizibil de creştere a familiilor şi natalităţii: 744 de familii cu 2.562 de suflete, 25 de surori la diferite congregaţii religioase, 13 seminarişti, 8 preoţi, o mănăstire a sfântului Carol Borromeu, toate arătând o biserică vie, activă şi de mare perspectivă în Episcopia de Iaşi pentru care se aduce recunoştinţă profundă Tatălui ceresc pentru harurile revărsate asupra locuitorilor şi sufletelor din Gioseni în timpul istoriei.

Parohia Gioseni sud (1991)

Amplasarea şi extinderea actuală a satului Gioseni de o parte şi de alta a drumului judeţean nr. 252B pe o lungime de 7 km, a făcut ca asistenţa religioasă a credincioşilor să fie în multe rânduri anevoioasă. Ploile, praful, căldura excesivă şi distanţa prea mare a credincioşilor până la biserică au devenit motive suficiente pentru înfiinţarea unei alte parohii în partea de sud a satului. Capela mănăstirii "Sfântul Carol Borromeu" oferă spaţiu de slujire pentru celebrări iar episcopul Petru Gherghel prin adresa 154/27.01.1991 a aprobat acest deziderat spre buna păstorire a credincioşilor cu administraţie unică de la parohia centru până la numirea unui nou paroh.

În baza titlului de proprietate nr. 68/676 din 29.03.1995 Parohia Gioseni posedă suprafaţa de patru hectare teren arabil din care 15.100 mp se află în câmp lângă parohia centru, iar restul de 24.900 mp se află în curtea Mănăstirii "Sfântul Carol Borromeu" cu toate construcţiile şi anexele aferente, fiind delimitat de gardul existent în raport cu proprietăţile vecinilor.

Menţionăm că terenul acestei noi parohii a fost oferit de biserica locală - centru ad usum - şi nu de donaţia credincioşilor din comunitate sau prin cumpărare de terenuri.

Prin legea 77/1948 art. 28 Ministerul Culturii şi Cultelor din România la cererea Episcopiei Romano-Catolice din Iaşi aprobă Decanatului de Traian-Bacău personalitate juridică; la fel şi Parohiei Gioseni sud ce se află în subordinea acestuia.

* * *

Mănăstirea "Sfântul Carol Borromeu"

Poporul creştin catolic al Moldovei în toate timpurile a fost ataşat de preoţi, călugări, maici, într-un cuvânt de toate persoanele consacrate ale Bisericii. Nenumărate suflete au dorit să îmbrăţişeze viaţa religioasă, dar din cauza interdicţiilor comuniste care au limitat numărul vocaţiilor cât şi a naţionalizării puţinelor mănăstiri existente, aspiraţia multora nu s-a putut împlini.

Cu mare bucurie, episcopul Petru Gherghel a venit la Gioseni în ziua de 20 ianuarie 1991 propunând o mănăstire care să fie construită pentru binele comunităţii şi preamăririi lui Dumnezeu.

S-a ales amplasamentul potrivit în afara satului găsindu-se prima biserică din secolul al XV-lea cât şi cimitirul pe locul de azi al aşezământului religios.

Documentaţia executării acestui obiectiv, aprobările bisericeşti cât şi terenul mănăstirii dovedesc din plin legalitatea acestei minunate realizări.

La 11 februarie 1992 au început lucrările iar în mai 1996, în prezenţa nunţiului apostolic în România, I. Boloneck, şi a episcopului Petru Gherghel, a fost sfinţită mănăstirea unde acum se găsesc surorile ce slujesc pe Dumnezeu şi comunităţile catolice din împrejurimi conform carismei avute.

* * *

Casa Tineretului "Sfânta Maria Goretti"

Cerinţele timpului au contribuit foarte mult pentru formarea şi educarea tuturor din comunitatea romano-catolică din Gioseni şi în afara bisericii prin diferite activităţi şi programe la un nivel ridicat civic-spiritual şi material.

Documentaţia Casei Tineretului Catolic înaintată de Parohia Romano-Catolică Gioseni către secţia de sistematizare a judeţului Bacău a fost aprobată prin eliberarea autorizaţiei de construire nr. 19/18.04.1990 însumând două săli mari, o bibliotecă şi o sală de conferinţe la un nivel mai redus de participanţi.

Protectoarea şi patroana acestei construcţii pentru timpurile actuale a fost aleasă sfânta Maria Goretti.

Dimensiunile sunt foarte satisfăcătoare 35 m x 25 m. Aniversările locuitorilor, petrecerile din familii, praznicele, serbările comunitare etc., toate au spaţiu oricând în desfăşurarea evenimentelor dorite.

Donaţia unor binefăcători cât şi munca parţială a unor locuitori a făcut posibilă prin strădania părintelui Rediu Vasile realizarea acestui edificiu.

Amplasamentul clădirii s-a încadrat bine în centrul satului - spaţiu aflat sub îngrijirea Bisericii, iar episcopul Petru Gherghel a sfinţit cu mult entuziasm la 14 septembrie 1991 această construcţie dorită de Excelenţa sa cu mare bucurie şi dragoste faţă de toţi credincioşii din Gioseni.

* * *

Preoţii care au slujit în Gioseni

În 1945 părintele Constantin Hausner a venit la Gioseni ca primul paroh. Casa parohială a fost construită în anul 1946 de acelaşi preot, iar părintele Rediu Vasile a modernizat-o adăugându-i un etaj şi întreţinând-o corespunzător timpului.

Prin legea 77/1948 art. 28 Ministerul Culturii şi Cultelor din România, la cererea Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi aprobă Decanatului de Traian-Bacău personalitate juridică; la fel şi Parohiei Gioseni ce se află în subordinea acestuia. cSpecificăm toţi preoţii care au slujit în biserica şi Parohia Gioseni menţionând numele şi perioada cât au activat:

1. Pr. Hausner Constantin (18.09.1945-30.10.1951) - paroh

2. Pr. Pal Gheorghe (1.11.1951-30.04.1973) - paroh

3. Pr. Boaru Vasile (1964-1968) - vicar parohial

4. Pr. Butnaru Ioan (1.01.1969-31.12.1972) - vicar parohial

5. Pr. David Gheorghe (1973-31.05.1974) - vicar parohial

6. Pr. Rediu Vasile (1.05.1974 -) - paroh

7. Pr. Lenghen Francisc (1.08.1979-31.12.1980) - vicar parohial

8. Pr. Gherghel Iosif (1.12.1987-30.07.1989) - vicar parohial

9. Pr. Ioja Neculai (1.08.1989-31.12.1991) - vicar parohial

10. Pr. Iacob Ieronim (1.02.1991-31.07.1993) - vicar parohial

11. Pr. Duma Valerian (1.08.1993-31.12.1994) - vicar parohial

12. Pr. Ghitiu Daniel (1.08.1997-1.04.1998) - vicar parohial

13. Pr. Petre Antica Dominic Felician (1.08.1998-30.06.2000) - vicar parohial

14. Pr. Duma Carmil (1.07.2000-31.07.2001) - vicar parohial

15. Pr. Mârţ Marius (1.08.2001-31.07.2003) - vicar parohial

16. . Pr. Antal Sergiu (1.08.2003-) - vicar parohial

* * *

Preoţii originari din Gioseni

1. Pr. Matieş Anton +

2. Pr. Matieş Petrică +

3. Pr. Duma Francisc - Marghita

4. Pr. Duma Alexandru - Oradea

5. Pr. Imbrea Mihai - Germania

6. Pr. Câtea Anton - Faraoani

7. Pr. Matieş Francisc - Somuşca

8. Pr. Cancel Robert

* * *

Tineri la Seminar

1. Jitaru I. Eusebiu - Napoli: anul IV

2. Hodea G. Anton - călugăr capucin

3. Sabău G. Marius - Iaşi: anul V

4. Hodea A. Cristi - Iaşi: anul IV

5. Ţâmpu M. Cristi - Iaşi: anul V

6. Bulai A. Petrică - Napoli: anul I

7. Bulai I. Adrian - Iaşi: anul III

8. Benchea I. Ianoş - Oneşti: noviciat

9. Păduraru P. Eduard - Iaşi: anul IV

10. Farcaş P. Cristinel - iezuiţi

11. Păduraru V. Iulian - Estergom: anul I

12. Bordeuş M. Florin - Iaşi: anul I

13. Farcaş Andrei - Bacău (elev clasa a IX-a)

* * *

Persoanele consacrate originare din Gioseni

• Jitaru A. Silvia - sr. Silvia - Sf. Agnes

• Ghebu Gh. Irina - sr. Francisca - Sf. Agnes

• Herciu D. Nicoleta - sr. Nicoleta - Sf. Agnes

• Hodea A. Angela - sr. Vianneya - Sf. Agnes

• Păduraru G. Veronica - sr. Renata - Sf. Agnes

• Bulai I. Silvia - sr. Alexia - Sf. Agnes

• Păduraru A. Angela - sr. Fabiana - Sf. Agnes

• Fistoş L. Iuliana - sr. Brigitta - Sf. Agnes

• Farcaş I. Cristina - sr. Rita - Asumpţioniste

• Farcaş I. Ana - sr. Anca - Asumpţioniste

• Bulai I. Veronica - sr. Veronica - Asumpţioniste

• Benchea Gh. Genoveva - sr. Genoveva - Asumpţioniste

• Cancel Fr. Monica - sr. Iulia - Boromite

• Farcaş V. Daniela - sr. Nicoleta - Boromite

• Calara I. Monica - sr. Rita - Boromite

• Farcaş I. Genoveva - sr. Adriana - Boromite

• Bordeuş Şt. Lenunţa - sr. Concetta - Pasioniste - Italia

• Hodea Gh. Veronica - sr. Cristina - Boromite

• Hodea M. Genoveva - diecezană - Cotnari

• Matieş M. Catrina - diecezană - Traian-Bacău

• Matieş S. Angela - diecezană - Vaslui

• Iancu Şt. Genoveva - sr. Genoveva - Sighet - greco-catolici

• Calara I. Gabriela - sr. Gabriela - Boromite

• Păduraru G. Angela - sr. Angela - Sf. Maria Auxiliatrice

• Ţâmpu A. Elisabeta - candidată - Del Giglio-Franciscane-Lugoj

* * *

Fecioare consacrate

1. Duma Margareta

2. Ghebu Lucica

3. Ghebu Ana

4. Calara Catrina

5. Bordeuş Viroana

6. Bulai Ana

7. Jitaru Ana

* * *

Persoane laice consacrate

1. Farcaş M. Mihai

2. Farcaş P. Gheorghe

* * *

Asociaţii religioase

• Asociaţia Scapularului Maicii Domnului - a fost întemeiată la 9 februarie 2001 şi are 72 de membri.

• Asociaţia Rozariului Viu - a fost întemeiată la 11 februarie 2003 şi are 340 de membri.

• Acţiunea Catolică - a fost întemeiată la 19 februarie 2004 şi are de 25 de membri.

• Ordinul Terţiar Franciscan - a apărut din 2003 în Postul Mare şi are 10 membri.

* * *

Gioseni, 30.04.2004

Pr. Rediu Vasile,
paroh