|
Prezentare (Lumina creștinului, noiembrie 1994, p. 14-15) La 17 km nord de cetatea lui Roman Mușat, de-a lungul vechiului drum comercial Roman-Fălticeni, astăzi E 85, se răsfiră pe o suprafață de 3500 ha, comuna Gherăești, cu satele componente: Gherăești, Tețcani și Gherăeștii Noi. Întreaga zonă se întinde de la apele Moldovei, spre est, pe o câmpie netedă, străbătută de la nord la sud de dealuri, de unde, în zilele senine, se pot zări codrii seculari ai munților străjuiți de Ceahlău. Cel mai vechi document care atestă existența satului Gherăești sub numele de Biravicești, este hrisovul dat de Ștefan cel Mare prin care făcea un schimb de trei sate cu Mănăstirea Dobrovăț. Satul aparținuse Margaretei Mușat, bunica lui Alexandru cel Bun și soția lui Ștefan I Mușat. De la 1552, Birăeștii de pe apa Moldovei va fi donat Episcopiei Romanului de către Ștefan Voievod, fiul lui Petru Rareș (1551-1552), episcop fiind Macarie. Episcopia va zidi pe noua moșie un schit pentru călugărițe cu o bisericuță în jurul căreia se vor aduna actualii locuitori ai satului, veniți din Bereșești și din Siliștea. După Unirea Principatelor, pe la 1868, satul Gherăești devine centru administrativ. Prin anul 1745 se stabilesc pe teritoriul satului Gherăești primele 13 familii catolice, venite din Ardeal. Documentul care consemnează acest fapt pomenește pe aceeași pagină de același sat, numindu-l odată Birest, iar mai jos Girești. După acest an, numărul populației va fi în creștere permanentă. Comunitatea din comuna Gherăești, născută din românii veniți din diferite părți ale țării, a devenit peste ani un trup și un suflet, o singură familie, de aceeași naționalitate - română - care și-a împărtășit bucuriile și necazurile, muncind și apărând împreună glia străbună. Apelul lui M. Kogălniceanu din 1877, din timpul războiului de independență, "avem brațe, dar nu avem arme", a găsit ecou și în sufletele locuitorilor noștri, care, fie material, fie personal, au plecat să apere pământul țării și nu s-au mai întors. La fel s-a întâmplat și la 15 august 1916 când voinicii comunei au participat la luptă în Regimentul 14 Dorobanți, devenit apoi Regimentul 14 Infanterie. În luptele de la Mărășești, Mărăști și Oituz au scris cu sângele lor o pagină legendară din istoria poporului nostru. În cinstea lor, prin inițiativa pr. Ioan Mărtinaș și a învățătorului Iorgu Ștefanovici s-a ridicat monumentul din centrul satului. Marea conflagrație mondială din 1939-1940 a adus familiilor din Gherăești alți morți, alți invalizi de război, alte văduve, alți orfani. Jertfa lor a fost zadarnică, pentru că știm ce a urmat: pierderea Basarabiei, colectivizarea forțată (1962), degradarea conștiinței neamului de ciuma roșie atee. În ceea ce privește învățământul, își are și el istoria lui. La 1 septembrie 1868 este numit învățător Gheorghe Simionescu și începe școala cu șase elevi adunați din satele vecine; în 1887 se va clădi un nou local de școală cu o sală de clasă și trei camere de locuit. În 1890-1891 au fost înscriși 109 elevi; în 1904 se va construi o școală cu patru săli de clasă tip Spiru Haret, iar în 1965 s-a construit o școală nouă, cu un etaj și opt săli de clasă. În prezent comuna Gherăești dispune de 28 de săli de clasă și trei laboratoare, având 1000 de elevi și 58 de cadre didactice (1990-1991). Multă vreme credincioșii catolici, după stabilirea lor în Gherăești, n-au avut biserică și s-au deplasat, pentru a participa la slujbele religioase la bisericile din Săbăoani și Hălăucești. Această situație se menține până în 1762-1776, când se vorbește de existența bisericii: "deoarece populația satului Gherăești era aproape cât a satului Săbăoani de 670 credincioși". Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1861, probabil este vorba de o biserică anterioară actualei biserici. În anul 1868 Gherăești devine parohie. În ziua de 2 mai 1899, a treia zi de Paști, pe timpul episcopului Dominique Jaquet, este sfințită o nouă piatră de temelie, de către pr. Antonio Szydlowki SJ, ca delegat episcopal, așa cum atestă documentul descoperit în centrul bisericii cu ocazia săpăturilor pentru actuala capelă. Cu aceeași ocazie, s-au mai descoperit două temelii de biserici, de proporții mai mici, care dau mărturie că, mai înainte de a fi construită această biserică, au existat în același loc alte două biserici. Cu o parte din piatra acestor temelii descoperite s-a zidit grota care se află în partea de sud la intrarea în capelă. Biserica actuală a fost terminată în 1910, pe timpul parohului Anton Marghit, iar la 22 octombrie, în același an, episcopul Nicolae Iosif Camilli cere ca: "atât parohia, cât și biserica să păstreze ca patron "Trupul Domnului" așa cum a fost și la biserica veche". Reparațiile capitale încep la 19 august 1984, cu asistența arhitectului Nicu Munteanu, ing. Carmil Păuleț, ing. Ioan Cristea, toți din Iași. Deoarece trăiam în epoca dictatorială și lipsea autorizația, în mai puțin de două luni au fost demolate prezbiteriul și cruciera și construite din nou pe dimensiuni mai mari. Timp de 10 ani s-a lucrat la interiorul și exteriorul bisericii, păstrând din vechea biserică numai zidurile de la nava principală. Lucrările s-au încheiat anul acesta și ne pregătim pentru sfințirea bisericii, a capelei, și consacrarea altarului de marmură. Acest eveniment pe care îl așteptăm de un deceniu, îl vom celebra anul acesta în ultima duminică din anul bisericesc, la 20 noiembrie, în sărbătoarea Cristos, Rege. Vă invităm să participați la această bucurie a satului, când sperăm să fie prezenți: Excelența sa Petru Gherghel, episcop de Iași, fiul satului Gherăești, Excelența sa John Bukovsky, Nunțiu apostolic la București, Excelența sa dr. Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de București. Menționăm că în prezent comunitatea catolică din Gherăești numără 1240 de familii cu 4500 suflete, 25 de seminariști și teologi, un frumos număr de tinere candidate, postulante și surori în diferite congregații din țară și din străinătate, un cor bine pregătit de cantorul Nicolae Toma, un grup frumos de tineri și tinere care fac parte din Acțiunea Catolică și un grup mare de copii înscriși în "Armata Albă" cu multe și frumoase activități. Pr. Isidor Mocanu * * * O nouă biserică (Lumina creștinului, august 2011, p. 13) Localitatea Gherăești se află la nord-vest de municipiul Roman, pe malul stâng al râului Moldova. Hramul actualei biserici catolice este sărbătoarea "Trupul și Sângele Domnului". Prima atestare documentară a localității Gherăești este din anul 1499, iar prima menționare a catolicilor din această comunitate este din anul 1745. Centrul parohial Gherăești a fost înființat în anul 1863. Un raport anonim din anul 1776 despre situația bisericilor catolice din Moldova confirmă existența primei biserici catolice la "Ghiriest". Ulterior au fost construite altele trei. Biserica actuală a fost consacrată la 20 noiembrie 1994 într-un stil modern și dispunând de o capelă la demisol. Comuna Gherăești are 6.500 de locuitori, majoritatea catolici. Comunitatea din Gherăești numără 1.340 de familii, având 3.940 de suflete. Pentru catolicii din Gherăești, faptul că biserica este prea mică pentru o comunitate mereu în creștere numerică, dar și în râvnă spirituală, a fost de mult o constatare care s-a transformat în dorință, apoi în demersuri, însoțite de curaj, rugăciune, speranță și binecuvântarea PS Petru Gherghel, fiu al satului. Astfel, lucrările la cea de-a doua biserică au început la 24 august 2009; piatra de temelia a fost sfințită de PS Petru Gherghel la 1 noiembrie 2009. Locul de amplasare este în nordul localității, pe Strada Familiei, în vecinătatea grădiniței parohiei și a Locuinței Protejate pentru Bătrâni ce aparține de Asociația "Caritas" Roman. Hramul bisericii va fi Divina Milostivire. Imaginea lui Isus Milostiv prezintă inima dumnezeiască din care ies raze de iubire și care atrage spre ea toți oamenii de bună credință, conform viziunii avute de sfânta Faustina Kowalska, o călugăriță poloneză. Această biserică are menirea de a uni generația tânără cu cea aflată la vârsta înțelepciunii. Ea va asigura transferul de valori de la o generație la alta, având modelul iubirii divine din sânul Sfintei Treimi. Piatra de temelie a fost pusă în anul dedicat sfântului Paul (2009), apostolul neamurilor. A crescut timid, dar sigur în Anul Sfintei Preoții și privește cu speranță spre viitor, acum în Anul Familiei, în așteptarea momentului când se va pune în slujba familiilor din această parte a satului Gherăești. Noua biserică va fi în stil neogotic, având 63m lungime, 33m lățime (în crucieră), 22m lățime, 75m înălțime; a fost proiectată de arhitectul Mihai Maica. Ea va avea capacitatea de a primi 3.500 de credincioși. Lucrările au ajuns la stadiul cotei zero, sperând, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca biserica să se înalțe cât mai curând. Știm că la Dumnezeu toate sunt cu putință și în el ne aflăm speranța. În paginile acestei reviste, vă vom anunța, la timpul potrivit, sfințirea noii biserici din Gherăești. Până atunci, vă cerem să ne însoțiți cu rugăciunile, pentru ca în biserica noastră și în celelalte aflate în construcție în Dieceza de Iași să răsune cât mai curând cântări de laudă Dumnezeului veșnic. Pr. Daniel Ghitiu Știri din viața parohiei
|
|
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 * * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |