Focşani - Sfinţii Apostoli Petru şi Paul
Adresa:	Str. Cuza Vodă, nr. 38, 620034-Focşani, jud. Vrancea Tel.: 0237/225275 E-mail: focsani@ercis.ro
Înfiinţare:	1836, reînfiinţată la 1 ianuarie 1969
Statistică:	Familii: 266 (149 înt. + 117 jum.) Credincioşi: 502 Botezuri: 12 Prima Împărtăşanie: - Miruiţi: - Căsătorii: - Căsătorii mixte: 2 Înmormântări: 7
Parohia:	Focşani - "Sfinţii Apostoli Petru şi Paul". Biserică zidită în perioada 1991-2001, sfinţită la 29 septembrie 2001; capela "Sfânta Ana" în cimitir, din anul 1880. (75 î. + 86 j.), cr: 304
Filiale:	1. Garoafa - "Sfânta Fecioară Maria, Regină" (1937) - 11 km. Biserică zidită în perioada 1956-1960, restaurată în perioada 2005-2009, sfinţită la 22 august 2009.; fm: 44 (40 î. + 4 j.), cr: 80; 2. Odobeşti - "Sfânta Fecioară Maria, Regina Rozariului" (1940) - 10 km. Biserică zidită în perioada 2006-2010, sfinţită la 9 octombrie 2010.; fm: 15 (3 î. + 12 j.), cr: 22; 3. Alte sate; fm: 46 (31 î. + 15 j.), cr: 96
Liturghii:	d, s: 11.00; 18.00; z: 18.00; Garoafa: d, s: 09.00; vinerea I: 09.00; Odobeşti: d, s: 09.00
Preoţi:	Paroh pr. Butacu Benone jr. Vicar pr. Lorenţ Vlad-Adrian Preot pensionar pe teritoriul parohiei pr. Enăşel Mihai

Prezentare

(Lumina creştinului, aprilie 1994, p. 9-10)

Dumnezeu, al totului Părinte, i-a rezervat pământului vrâncean puterea să zguduie adâncurile prin salba de cutremure, să rodească vinul nobil, care înveseleşte inima omului, şi uneori să i-o ameţească, să unească în cuget şi simţire pe cei "de-o făptură şi de-o seamă". În această efervescenţă se înscrie şi începutul credinţei creştine catolice pe aceste plaiuri mioritice, credinţă care cunoaşte etape de extaz şi agonie şi iarăşi de auroră a speranţei.

Pentru a creiona succint istoria şi viaţa Parohiei romano-catolice din Focşani, trebuie să facem o incursiune în istoria creştinismului din aceste ţinuturi. Cumanii, vechii locuitori ai acestei părţi a ţării, prin numărul şi puterea lor politică prezentau un potenţial pericol pentru regatul maghiar al lui Andrei al II-lea, proaspăt încreştinat. Pentru a stopa expansiunea acestora, regele trimite pe cavalerii teutoni, care trec arcul carpatin şi construiesc în partea de răsărit diverse cetăţi, printre care şi Milcovia, lângă actualul oraş Odobeşti, la şase km de Focşani.

Încreştinarea cumanilor începe în anul 1225, când fiul hanului Bortz-Membrock, "care era al patrulea dintre mai marii cumanilor" primeşte botezul împreună cu 2.000 de cumani. Papa Grigore al IX-lea îl delegă pe Arhiepiscopul Robert din Strigoniu să se intereseze de încreştinarea acestui popor, ceea ce şi face, şi, în anul 1229, sunt botezaţi 15.000 de cumani. Cerinţele pastorale şi perspectivele de viitor ale neofiţilor îl determină pe Arhiepiscopul Robert să ceară de la papa să numească un episcop pentru cumani. Papa Grigore al IX-lea îl numeşte pe călugărul dominican Teodoric, primul episcop al cumanilor în anul 1227. Episcopia era sub directa jurisdicţie a Sfântului Scaun. Noua dieceză se înscrie între Carpaţi, Olt, Dunăre şi Siret, iar centrul era oraşul Milcovia, unde exista şi o capelă dedicată Sfintei Fecioare Maria. Din lipsa de fonduri indigene, însăşi Roma intervine şi construieşte biserica episcopală în anul 1234. Episcopul avea un capitul de canonici şi se afirmă că lângă catedrală a existat şi un palat episcopal. Viaţa Episcopiei de Milcovia este de scurtă durată, doar de 14 ani, până în anul 1241, când încep năvălirile tătarilor. Teritoriul şi drepturile episcopiei au fost luate de potentaţii laici ai timpului; 90 de călugări au fost martirizaţi, iar populaţia văduvită de episcop a devenit un câmp de misiuni pentru călugării dominicani şi franciscani. Aproximativ trei secole, până în 1526, Sfântul Scaun a numit diferiţi episcopi ca titulari de Milcovia, dintre care 14 au rămas cu numele acesta în analele timpului.

Viaţa zbuciumată şi crudele vicisitudini, care s-au abătut peste vechea episcopie a Milcoviei timp de patru secole, exclud o continuitate între credincioşii Episcopiei Milcovia şi cei din târgul Focşani. Originea şi viaţa acestora din urmă este strâns legată de elementul străin aşezat în Focşani, atras de dezvoltarea lui economică şi de trebuinţa boierilor şi marilor proprietari de a avea în jurul lor străini cu obiceiuri şi cultură din Apus.

În anul 1646, misionarul bosniac Marcu Bandinus face prima relatare despre Focşani, când cere de la Sfântul Scaun ca delimitarea între Dieceza de Moldova şi cea de Muntenia să nu fie ca până atunci râul Siret, care desparte Moldova în două, ci oraşul Focşani. Prefectul Misiunii Călugărilor Franciscani Conventuali din Moldova, pr. Vitus Pilutius, scria în 1687 despre biserica din Focşani: "În Focşani, oraş situat pe un râu, jumătate în Muntenia şi cealaltă în Moldova, sunt mulţi catolici din diferite naţiuni. Biserica nu are nici un venit, dar oamenii dau câte ceva preotului la vremea culesului viilor".

După această sumară menţiune despre catolicii din Focşani, documentele nu mai amintesc nimic precis până la începutul sec. al XIX-lea, din cauza invaziilor armatelor turceşti pe aici spre Polonia, ceea ce a dus la un exod masiv al focşănenilor spre locuri mai liniştite. Despre greutăţile credincioşilor şi preoţilor din acel timp din această zonă relatează pr. I. Bossi în anul 1725: "Misionarii din aceste locuri întâmpină foarte mari primejdii. În ziua Adormirii Maicii Domnului, un preot a mers să viziteze câţiva catolici de prin părţile de lângă Valahia. A fost prins şi luat drept spion, închis într-un loc chemat Focsian, iar aici chinuit, gol, bătut şi voind să-l supună şi la alte suplicii, a trecut pe acolo un turc, ce-l cunoştea pe preot. Turcul l-a scăpat din mâinile chinuitorilor".

Abia în anul 1832 apare că Focşaniul avea o capelă în cimitirul vechi, în Cotul Oancei, partea moldovenească a oraşului. În anul 1836, Focşaniul devine parohie, având grupate în jurul ei comunităţile catolice din "Vizantea, Ploskozeni, Tekucci, Berlat, Ad fluvium Milkov, Ad fluvium Putna, Moroşeşti, Domneşti, Pufeşti", cu un nu-măr de 769 de credincioşi. Construcţia bisericii actuale s-a început în 1846 şi s-a terminat la 28 iunie 1947, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Paul, paroh fiind pr. Cozma Funtak şi a fost sfinţită de episcopul de Iaşi, Paul Sardi.

Cu multe intervenţii, chiar structurale şi de rezistenţă, cauzate de desele seisme din cei 150 de ani, biserica a ajuns până în zilele noastre, dispusă să predea ştafeta unei noi construcţii originale, demne de un ţinut cu un atare trecut Analele parohiei menţionează 20 de parohi care au activat în această parohie, dintre care pr. M. Palatti deţine recordul de 39 de ani, 1860-1899.

Un moment de retrăire a demnităţii de a fi fost leagănul primei episcopii l-a avut Focşaniul în ziua de 27 septembrie 1944, când Sfântul Scaun a numit Administrator Apostolic al Diecezei de Iaşi, vacantă prin decesul Ep. Mihai Robu, pe Preasfinţitul Marcu Glaser. Datorită evenimentelor ce au urmat după 23 august 1944, episcopul Marcu Glaser nu se putea întoarce la Iaşi. De comun acord cu clerul diecezan şi cu regentul??? Nunţiaturii Apostolice din Bucureşti, s-a stabilit ca Administratura Apostolică de Iaşi să se instaleze în cea mai sudică parohie a diecezei vacante, alegându-se pentru aceasta Parohia Focşani. În ultimele zile ale anului 1944, s-a făcut la Focşani instalarea canonică a episcopului Marcu Glaser în noua sa funcţie pentru Dieceza de Iaşi, de unde a condus-o până în a doua jumătate a anului 1945.

Parohia din Focşani numără astăzi 322 de familii, având ca filiale: Garoafa, Tecuci, Odobeşti, şi comunităţile din satele aparţinătoare. În anul 1993 au fost oficiate 19 botezuri, şase cununii şi opt înmormântări.

Construcţia noii biserici o reclamă numărul crescând al creştinilor catolici veniţi din alte zone, cât şi ambientul ecumenic, graţie căruia programul religios este frecventat azi şi de creştini ortodocşi, care au o deosebită veneraţie faţă de Sfântul Anton de Padova. Viaţa creştină cu specificul său catolic întâmpină în această zonă şi dificultăţi inerente, provenite din ignoranţa religioasă a mediului, diferite superstiţii sau suspiciuni din partea unora.

Pentru ca acest cuvânt al Bisericii să se facă auzit de cât mai mulţi credincioşi, s-a construit şi la Tecuci o biserică având dimensiunile de 23 m lungime, 9 m lăţime şi 21 m înălţime, construcţie acoperită, urmând să fie executate în viitor celelalte faze.

Parohia catolică de Focşani este la periferia Diecezei de Iaşi. Face joncţiunea cu Dieceza de Bucureşti, e o oază de catolicism în această parte a ţării, dar prin trăirea credinţei vrea să facă parte din concertul grandios al Bisericii: una, sfântă, catolică şi apostolică.

Pr. Enăşel Mihai

* * *

Sfinţirea bisericii din Odobeşti

(Lumina creştinului, noiembrie 2010, p. 11)

Consacrarea altarului şi sfinţirea bisericii "Sfânta Fecioară Maria, Regina Rozariului" din Odobeşti, Parohia Focşani, precum şi hramul bisericii, au avut loc sâmbătă, 9 octombrie. Liturghia, care a început la ora 11.00, a fost prezidată de PS Petru Gherghel. Au concelebrat 17 preoţi veniţi din parohiile vecine. De asemenea, au participat numeroşi credincioşi, atât catolici cât şi ortodocşi, din Odobeşti, dar şi din localităţile învecinate.

La ora 10.45, pr. Mihai Budău, parohul locului, şi pr. Cătălin Farcaş, vicar parohial, l-au întâmpinat pe Preasfinţitul cu pâine şi sare în faţa porţilor bisericii, urându-i bun venit în mijlocul comunităţii din Odobeşti.

După ritualul de început, când Preasfinţitul a tăiat panglica inaugurală şi i-a oferit părintelui paroh cheia bisericii, preoţii şi credincioşii au intrat în biserică pentru celebrarea Liturghiei. În momentul penitenţial episcopul a sfinţit apa şi a stropit poporul în amintirea Botezului, apoi a urmat liturgia cuvântului.

Cuvântul de învăţătură a fost ţinut de PS Petru Gherghel, care a evidenţiat importanţa bisericii în viaţa unei comunităţi şi i-a felicitat pe toţi cei care au dorit şi au muncit ca în această parte a Diecezei de Iaşi (unde, în trecut, a existat Episcopia Cumanilor) să existe o biserică catolică. Totodată, Preasfinţitul a subliniat faptul că fiecare credincios trebuie să fie o piatră vie din care este clădită Biserica lui Cristos, adunarea celor sfinţi, evidenţiind aici importanţa mijlocirii Maicii Domnului în viaţa creştinului, sub patronajul căreia a fost pusă biserica.

După predică au urmat Litania tuturor sfinţilor, rugăciunea de consacrare, ungerea altarului şi a pereţilor cu sfânta crismă. Pr. Mihai Enăşel, decan de Piatra Neamţ, şi pr. Mihai Budău, decan de Focşani, au fost cei care au uns şi incensat pereţii bisericii; apoi, pe altar, s-a aşezat un vas cu cărbuni încinşi şi s-a pus tămâie, după care altarul a fost acoperit cu o faţă de altar peste care s-au pus lumânările aprinse de episcop şi florile. Celebrarea a continuat apoi cu liturgia euharistică.

După rugăciunea finală, în cuvântul adresat episcopului şi credincioşilor, părintele paroh a ţinut să sublinieze meritul părintelui Mihai Enăşel, fost paroh şi decan de Focşani, care a iniţiat lucrările pentru construirea acestui locaş de cult la 1 mai 2006. Totodată, a dorit să le mulţumească celor care au contribuit la realizarea acestui proiect: domnilor ingineri Lupu, Trifaş şi Constantiovici, maistrului Damian Vasile, tuturor binefăcătorilor, amintindu-l în special pe pr. dr. Vladimir Petercă. Apoi a anunţat credincioşii că începând de duminică, 10 octombrie, sfânta Liturghie se va celebra în biserica nou-sfinţită la ora 12.30 în fiecare duminică. La sfârşit, PS Petru Gherghel le-a înmânat celor doi parohi şi decani, pr. Mihai Enăşel şi pr. Mihai Budău, crucea sinodală şi a înzestrat biserica cu un potir nou, dăruit special cu această ocazie.

Noua biserică are ca dimensiuni: lungime 20 m, lăţime 7,5 m, înălţimea interioară 8 m şi înălţimea exterioară 20 m. Capacitatea bisericii este estimată la 200 de locuri. Construcţia a fost realizată într-un stil modern şi este prevăzută cu două turnuri. Pe peretele de la intrarea în biserică este prinsă o placă de marmură în care este implorată răsplata vieţii veşnice pentru cei care au contribuit la construirea bisericii.

Pr. Cătălin Farcaş