Dărmăneşti - Preasfânta Inimă a lui Isus
Adresa:	Str. Brătuleşti, nr. 23, 605300-Dărmăneşti, jud. Bacău Tel.: 0743/400307 E-mail: darmanesti@ercis.ro
Înfiinţare:	1853
Statistică:	Familii: 515 (287 înt. + 228 jum.) Credincioşi: 1265 Botezuri: 13 Prima Împărtăşanie: 8 Miruiţi: - Căsătorii: 6 Înmormântări: 25
Istoric:	Biserică zidită în perioada 1995-2003, sfinţită la 1 septembrie 2003.
Liturghii:	d, s: 10.00; 17.00 (18.00); z: 17.00 (18.00); luni, miercuri: 07.00
Preoţi:	Paroh pr. Cimpu Daniel Preot pensionar pr. Păcurici Ioan

Prezentare

(Lumina creştinului, august 1993, p. 2)

Oraşul Dărmăneşti este un centru industrial situat pe ambele maluri ale pârâului Uzul; la confluenţa acestuia cu Trotuşul. E compus din mai multe grupări-sectoare, care în trecut au fost aşezări separate: Brătuleşti, Boiştea, Muşcaş, Lapoş, Păgubeni, Dărmăneasca şi sectorul Dărmăneşti-centru sau gruparea din jurul fostei gări "Valea Uzului".

Se crede că numirea de Dărmăneşti ar veni de la un oarecare "Dărman", căpitan al lui Ştefan cel Mare.

În trecut, locuitorii din zona Dărmăneşti au fost răzeşi dar, împreună cu cei din Brătuleşti, Dofteana şi alte sate, au fost trecuţi în rândul "lăturaşilor" de la mina de sare din Târgu Ocna. Lăturaşii săpau găurile gurilor de ocnă până dădeau de stratul de sare, apoi curăţau fundul ocnelor de sare măruntă, descărcau sarea din taşcă, cărau lemnele cu carele lor. Lucrau în cete de 40 de oameni la fiecare a patra săptămână; pentru aceasta erau scutiţi de bir şi alte dăjdii.

În 1806, la 24 august, ei şi-au dat "peşcheş" păşunatul munţilor ce-l aveau din răzeşie, logofătului Costache Ghica pentru ca el să-i scoată din slujba lăturăşiei. De fapt nu au mai fost consideraţi între lăturaşi, dar au rămas fără drepturile răzeşiei.

Catolicii din Dărmăneşti sunt menţionaţi pentru întâia dată, în statisticile catolice, în Schematismul misiunii din 1850, dar ei au existat mai înainte în Dărmăneşti pentru că biserica veche era din anul 1813. Prin anul 1850 proprietarul, Ghica-Comăneşti cerea de la conducerea misiunii catolicilor din Moldova să se înfiinţeze un centru parohial în Comăneşti ca să descongestioneze Parohia Pustiana care administra şi această regiune, dar mai ales ca să-şi asigure stabilitatea catolicilor în regiune; catolicii se duceau acolo unde le era asigurată asistenţa spirituală. În 1853, episcopul Antonio de Ştefano deschide centrul parohial Dărmăneşti, care continuă să funcţioneze şi în zilele noastre.

Catolicii locuiesc în toate cartierele oraşului, dar grupul cel mai compact este în Brătuleşti. Aici este construită actuala biserică din anul 1928, fiind clădită pe locul celei vechi. Prezenta biserică este construită din bârne care, majoritatea, sunt carbonizate. De asemenea, numărul familiilor catolice este în creştere, biserica rămânând insuficientă. De la 1 martie a.c. s-a început strângerea materialelor de construcţie în vederea ridicării noului lăcaş de cult pentru binele comunităţii şi spre slava lui Dumnezeu.

Actualmente, Parohia Dărmăneşti numără 537 de familii cu 1968 de suflete. Anul trecut, primind Sacramentul Botezului 21 de copii, s-au celebrat 17 căsătorii şi 12 înmormântări.

Pr. Petru Blaj

* * *

(Lumina creştinului, septembrie 2003, p. 11)

Comunitatea catolică din oraşul Dărmăneşti, judeţul Bacău, celebrează la începutul lunii septembrie a acestui an o dublă sărbătoare: jubileul de 150 de ani de la înfiinţarea parohiei şi sfinţirea unui nou lăcaş de cult. La acest eveniment, care va avea loc luni, 1 septembrie, vor participa PS Petru Gherghel, PS Aurel Percă, autorităţi locale, precum şi numeroşi preoţi, persoane consacrate şi credincioşi. Au fost invitaţi: ÎPS Joachim Meisner, cardinal de Köln (Germania), ÎPS Patrick Keith, arhiepiscop de St. Andrews and Edinburgh (Scoţia), ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop de Bucureşti.

Localitatea Dărmăneşti este situată pe malurile pârâului Uzul, la confluenţa acestuia cu râul Trotuş. Având o atestare istorică de peste 500 de ani şi încorporată în ocolul Tazlăului Mare de Sus, tradiţia a atribuit denumirea localităţii unui căpitan al domnului Ştefan cel Mare, numit Dărman. Documentele istorice arată faptul că locuitorii din zona Dărmăneşti au fost răzeşi, dar ulterior au fost siliţi să devină "lăturaşi" la mina de sare din Târgu Ocna.

Dezvoltându-se economic, târgul Dărmăneşti a fost preferat de mulţi negustori şi traficanţi de sare, mulţi dintre ei fiind catolici. Pentru îngrijirea lor spirituală aceştia au cerut sprijinul episcopilor de Bacău, care i-au încredinţat preoţilor din Parohia Pustiana. Treptat, numărul catolicilor din Dărmăneşti şi împrejurimi a crescut considerabil, situaţie ce l-a determinat pe episcopul Anton de Stefano să înfiinţeze, în anul 1853, o parohie de sine stătătoare. Aceasta era a 26-a parohie a Vicariatului Apostolic de Iaşi, fiindu-i arondate încă 27 de sate şi cătune, cuprinzând 470 de familii catolice, cu aproape 1.900 de suflete. În decursul timpului, multe dintre aceste localităţi au fost desprinse din Parohia Dărmăneşti, constituindu-se ca parohii separate sau chiar au fost depopulate. Dintre parohii care şi-au desfăşurat activitatea la Dărmăneşti amintim: pr. Achatius Hompasz, pr. Anton Callus, pr. Ludovic Balla, pr. Alois Scaramucci, pr. Celestin Vaes, pr. Ioan Poglut, pr. Petru Borowetz, pr. Emil Svirschi, pr. Iosif Ghiuzan, pr. Anton Trifaş, pr. Constantin Hausner, pr. Dumitru Herghelegiu, pr. Vilhelm Clain, pr. Mihai Unguru, pr. Francisc Vârgă, pr. Anton Roca, pr. Anton Dancă, pr. Mihai Enăşel, pr. Mihai Văcaru, pr. Petru Blaj şi pr. Eugen Lucaci.

Conform mărturiilor documentare, prima biserică din Dărmăneşti a fost construită în anul 1813 şi a fost închinată sfântului Ioan Botezătorul. Ulterior, acest lăcaş de cult a fost îmbunătăţit şi mărit în timpul pr. Anton Callus (1880-1881). În urma vizitei canonice pe care arhiepiscopul de Iaşi, Nicolae Iosif Camilli, a desfăşurat-o în Dărmăneşti, în iulie 1912, acesta "a poruncit clădirea unei noi biserici", precum şi a unei "noi case parohiale". Această biserică a ars complet în ziua de 29 septembrie 1918, ceea ce a dus la proiectarea şi construirea unei biserici mai durabile. Ea a început în primăvara anului 1921 şi s-a finalizat în anul 1928, când a fost sfinţită şi închinată aceluiaşi sfânt. În deceniul următor s-a construit şi casa parohială. Chiar dacă a fost necesară o reparare capitală, ele au ajuns până în zilele noastre.

Întrucât biserica se deteriora constant, după anul 1990 s-a pus problema ridicării unui nou lăcaş de cult. Acesta s-a început lângă biserica veche, în strada Brătuleşti, şi a fost finalizat de curând graţie ajutorului oferit de localnici, dar şi de binefăcători din Germania, Scoţia etc.

Este interesant de sesizat că astăzi Parohia Dărmăneşti cuprinde un număr aproape identic de familii şi suflete ca acum 150 de ani. Conform ultimei statistici, în Dărmăneşti sunt 498 de familii catolice care însumează aproape 1.800 de credincioşi. Anul trecut s-au oficiat 15 botezuri şi 11 căsătorii, au primit prima sfântă Împărtăşanie 24 de copii şi au murit nouă credincioşi. De zece ani, Parohia Dărmăneşti este condusă de pr. Eugen Lucaci, ajutat acum de pr. Valentin Aenoaei.

Pr. Alois Moraru

* * *

(Lumina creştinului, iunie 2006, p. 11)

Oraşul Dărmăneşti este situat în judeţul Bacău, pe Valea Trotuşului la confluenţa râului Uz cu Trotuşul, prelungindu-se de o parte şi de alta a râului Uz până în extremitatea vestică a judeţului. El se înalţă până în vârful Nemira (1.649 m), stabilind astfel limita cu judeţul Harghita. Cu un număr de aproximativ 14.300 de locuitori oraşul se întinde pe o suprafaţă de circa 27.600 ha.

După unele documente aceste locuri au fost populate după anul 1200, când, din cauza invaziilor pricinuite de tătari, populaţia era nevoită să se retragă pe Valea-Uzului, ascunzându-se în munţi.

Începând cu secolul al XVI-lea Dărmăneştiul apare menţionat în mai multe documente. În anul 1790 apare ca toponim în hărţile lui Dimitrie Cantemir.

Prezenţa catolicilor pe aceste meleaguri este menţionată în statisticile catolice ale Schematismului Misiunii din 1850, sub forma Dormonesti, având biserica închinată sfântului Ioan Botezătorul şi un total de 280 de credincioşi, dar prezenţa lor reală poate fi situată mai înainte de anul 1800 pentru că în 1813 aveau deja construită o biserică. Mulţi dintre catolicii veniţi aici au fost atraşi de marii proprietari agricoli. În jurul anului 1852 proprietarul Nicolae Ghica-Comăneşti, vărul domnitorului, cere episcopului Antonio de Stefano să înfiinţeze un centru parohial la Comăneşti pentru a-i atrage pe catolici în zonă, asigurându-şi astfel lucrători pentru moşia sa, cererea fiind onorată în anul 1853 prin înfiinţarea Parohiei Dărmăneşti, uşurând munca enormă a Parohiei Pustiana care avea spre păstorire şi această zonă. După înfiinţarea centrului parohial la Dărmăneşti s-a putut asigura îngrijirea catolicilor de la Palanca şi până la Bogata. În cadrul parohiei, în anul 1880 în Dărmăneşti a funcţionat pentru câteva luni şi o şcoală catolică, pe care pr. paroh Scaramucci din acel timp a fost nevoit să o închidă pentru că nu avea cu ce plăti învăţătorii.

Aşa cum reiese din Schematismul Misiunii, Biserica era închinată Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a fost distrusă de un incendiu în ziua de 9 septembrie 1918. Pe acelaşi loc apare un nou lăcaş între anii 1922 şi 1928, lăcaş de cult îmbunătăţit în decursul timpului atât în exterior cât şi în interior. Din cauza lipsei de rezistenţă, dar şi a faptului că devenise neîncăpătoare credincioşilor, această biserică a trebuit să fie dărâmată.

Demolarea ei, în anul 2004, a făcut mai vizibilă impunătoarea biserică nouă ale cărei lucrări au început în anul 1995, pentru zidirea ei dedicându-se cu mult zel şi efort pr. Eugen Lucaci.

Sfinţirea noii biserici, cu hramul Preasfânta Inimă a lui Isus, şi consacrarea altarului din marmură au avut loc la 1 septembrie 2003. Noua biserică are 17 m lăţime, o lungime de 40 m, iar înălţimea este de 9 m interiorul şi 14 m până pe vârful acoperişului. În jurul acestui nou lăcaş de cult s-a ridicat şi o sală de cateheză ce se încadrează în aceeaşi linie arhitecturală.

Actuala casă parohială a fost construită de pr. Ioan Trifaş în anul 1936 şi se păstrează astăzi în aceeaşi formă exterioară cu puţine modificări interioare.

Parohia catolică din Dărmăneşti actualmente are un număr de 597 de familii şi un total de aproximativ 1.750 de credincioşi, păstorită din anul 1993 de pr. Eugen Lucaci, fiind ajutat, începând cu anul 2003, de pr. vicar Valentin Aenoaei. În această localitate din toamna anului 2005 îşi desfăşoară activitatea şi Congregaţia Surorilor Carmelite.

Şi în Dărmăneşti a pornit la drum cu paşi timizi Acţiunea Catolică a Tinerilor cu un număr de 23 de membri. În această parohie şi-a desfăşurat activitatea şi Asociaţia Cercetaşilor Creştini Români (ACCR), contribuind mult la entuziasmul şi întărirea unităţii tinerilor.

Pr. Valentin Aenoaei