Cotnari - Înălţarea Sfintei Cruci
Adresa:	Str. Bisericii, 707120-Cotnari, jud. Iaşi Tel.: 0767/054738 E-mail: cotnari@ercis.ro
Înfiinţare:	reînfiinţată în anul 1946
Statistică:	Familii: 92 (52 înt. + 40 jum.) Credincioşi: 222 Botezuri: 3 Prima Împărtăşanie: - Miruiţi: 12 Căsătorii: - Căsătorii mixte: 1 Înmormântări: 2
Parohia:	Cotnari - "Înălţarea Sfintei Cruci". Biserică zidită înainte de anul 1900, mărită şi renovată în anii 1960 şi 1982; biserică veche în ruine (sec. XV), monument istoric.; fm: 79 (43 î. + 36 j.), cr: 195
Filiale:	1. Hârlău - "Naşterea Sfintei Fecioare Maria" (1946) - 10 km. Biserică zidită în anul 1905, sfinţită la 2 octombrie 1905, consolidată şi renovată în anul 2010.; fm: 13 (8 î. + 5 j.), cr: 28
Liturghii:	d, s: 10.00; z: 18.00 (19.00); Hârlău: d, s: 13.00
Preoţi:	Paroh pr. Lucaci Florin-Ionuţ

Prezentare

(Lumina creştinului, octombrie 1993, p. 2)

Satul Cotnari aşezat pe malul drept al Bahlui, la 56 km de oraşul Iaşi, a fost unul din centrele importante catolice moldoveneşti a secolului al XVII-lea. Centru viticol Cotnari este menţionat încă de la 1400, sub Alexandru cel Bun. Sortimentul special din viile cotnărene - grasa de Cotnari - s-a dovedit a fi o specie renumită încă de pe vremea geto-dacilor.

Efemeridele Cibinului notează că în anul 1420 husiţii din Ungaria şi Boemia, alungaţi de regele Sigismund, au trecut munţii în Moldova şi s-au aşezat: saşii la Baia şi Cotnari, iar ungurii la Valea Seacă, Faraoani şi Bacău. Se ştie că tocmai în anul 1420 s-a declanşat prozelitismul husit în Moldova sufocând viaţa catolică de aici. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că la Cotnari au fost catolici încă înainte de anul 1420 - când au venit la ei husiţii. Dar nu putem şti de când erau catolici la Cotnari şi nici cât au stat husiţii aici. Peste husiţi au venit protestanţii sprijiniţi de domnitorul Iacob Eraclide Despotul (1561-1563), dar protestanţii au fost alungaţi de domnitorul Petru Şchiopul în anii 1588-1589.

Numele "Cotnari" este un vechi nume românesc. El trimite la un "cotun" sau "cătun" care a precedat târgul. Locuitorii lui erau deci "cotunari" sau "cătunari" şi din pronunţarea localnicilor a rezultat "Cotnari".

Statisticile catolice menţionează, pentru prima dată, existenţa catolicilor la Cotnari în anul 1599, având 198 familii cu un total de 1083 credincioşi. Localitatea era una din cele mai populate, fiind a treia, urmând imediat după Suceava şi Bacău. La Cotnari erau atunci patru biserici catolice.

Pentru poziţia sa centrală, oraşul Cotnari a fost ales gazdă pentru Sinodul Diecezan Catolic din şase noiembrie 1642.

La Cotnari Despot Vodă a înfiinţat o "şcoală latină", o bibliotecă de curte şi un proiect de academie, aducând aici o serie de savanţi din Europa. Sfârşitul precipitat al activităţii lui Despot Vodă nu a îngăduit realizarea până la capăt a acestor obiective. Singurul obiectiv realizat a fost "Schola latină", un fel de liceu umanist al vremii.

Încă din primele relaţii despre comunitatea catolică din Cotnari, pe lângă bisericuţa de lemn din cimitir, sunt încă trei biserici de piatră. Una din aceste biserici de piatră era cea mare gotică, ale cărei ruine se văd şi azi. În interiorul acestor ruine s-au făcut săpături în ultimii ani de către seminarişti sub conducerea doamnei Cheptea Stela. Săpăturile au scos la iveală multe obiecte de cult care atestă existenţa catolicilor încă din secolul al XV-lea.

În ceea ce priveşte biserica aceasta, tradiţia locală consemnată de preotul cotnărean Ioan Bărcuţă în raportul său către Sfânta Congregaţie de Propaganda Fide în anul 1676 - pretinde că această biserică ar fi fost zidită de Margareta Muşata, bunica lui Alexandru cel Bun. În a doua jumătate a secolul al XIX-lea biserica era acoperită cu draniţă şi a căzut pradă flăcărilor unui incendiu în anul 1872.

În a doua jumătate a secolului al XVII-lea au fost lupte îndelungate între polonezi şi turci. Spre sfârşitul secolului al XVII-lea polonezi au ocupat Moldova de nord până la Iaşi. Odată cu retragerea polonezilor din Moldova de nord, majoritatea catolicilor din Cotnari au plecat. Au mai rămas doar câteva familii. Parohia s-a redeschis în nul 1946.

O a doua biserică de piatră era "Sfântul Leonard" cu cimitir propriu în jurul ei. Era în apropierea actualei primării din Cotnari. A treia era "Sfântul Urban" cu cimitirul propriu. Se afla pe promotoriu pe lângă biserica mare gotică, spre nord. Ultimele două biserici erau de proporţii reduse.

Biserica actuală de la Cotnari a fost - înainte de 1900 - un fel de capelă pe mormântul unor familii catolice Hârlău care-şi îngropau morţii la Cotnari şi apoi s-a prelungit, formând bisericuţa actuală. Biserica a avut multe reparaţii şi modificări. În anul 1960 a fost reparată de către pr. Ioan Proschinger, iar în anul 1982 de către pr Anton Bişoc când a fost mărită şi adăugat la nava bisericii şi turnul care era separat.

La Parohia Cotnari sunt afiliate următoarele comunităţi din împrejurimi: Hârlău, Iosupeni şi Satu-Nou (Belceşti). Toate cu biserică proprie, pe o rază de 18 km. Actualmente Parohia Cotnari număra 219 familii cu 650 de suflete. Anual sunt circa 12-14, botezuri, cununii şi înmormântări.

Pr. Iosif Gherghel

* * *

Satu Nou (Belceşti). Sfinţirea bisericii

(Lumina creştinului, noiembrie 2005, p. 11)

Consacrarea altarului şi sfinţirea bisericii "Sf. Tereza a Pruncului Isus" din Satu Nou (Belceşti), Parohia Cotnari, precum şi hramul bisericii au avut loc duminică, 2 octombrie. Liturghia care a început la ora 11.30 a fost prezidată de PS Aurel Percă; au concelebrat 15 preoţi. Au participat numeroşi credincioşi, catolici şi ortodocşi. Au fost de faţă: patru preoţi din parohiile ortodoxe din zonă, primarul comunei, viceprimarul, alte autorităţi locale, persoane care au contribuit la ridicarea bisericii...

Biserica era îmbrăcată în sărbătoare: fâşii de pânză cu cele trei culori ale drapelului României, ghirlande, flori, steguleţe etc. Fanfara, de asemenea, a dat o notă de solemnitate. Corul special venit cu pr. Valentin Cochior de la Moineşti a animat cântarea. Copiii şi tinerii îmbrăcaţi în alb de la Butea, coordonaţi de surorile din Congregaţia "Misionarele Patimii lui Isus", au dat frumuseţe sărbătorii.

La predică, Preasfinţitul a vorbit despre semnificaţia consacrării care înseamnă a pune deoparte biserica pentru Dumnezeu; s-a oprit asupra lecturilor citite şi a apreciat efortul celor care au lucrat; a vorbit în final despre patroana bisericii, care a dorit să fie în inima Bisericii; i-a invitat pe credincioşii care şi-au văzut biserica din piatră terminată să-i urmeze exemplul.

"Astăzi, prin harul lui Dumnezeu, avem fericitul prilej de a ne bucura la această mare şi sfântă sărbătoare, a spus ing. Leonard Pavel Mârţ în cuvântul său. Acum, după ani de muncă stăruitoare, visul fraţilor noştri de aici a devenit realitate şi, în locul bisericii vechi de piatră, pământ şi lemn, se înalţă azi o biserică nouă spre bucuria lor şi a noastră...".

"Lucrările la biserică, a declarat parohul comunităţii, au început în anul 1992, cu întrerupere de mai mulţi ani din cauza lipsei fondurilor financiare. Am fost ajutaţi de credincioşii din Belceşti şi din Dieceza de Iaşi. De asemenea, ne-a ajutat Dieceza de Köln (Germania) prin pr. Vladimir Petercă, prelatul Michael, trecut între timp la cele veşnice, având un rol important. Am fost sponsorizaţi de S.A. Cotnari, prin ing. Delenu, Carja şi Andor. Biserica a fost gândită şi proiectată de ing. Leonard Mârţ".

Belceşti, localitatea unde s-a sfinţit biserica şi s-a consacrat altarul, este în administraţia Parohiei Cotnari din 1946, fiind la 17 km de centrul parohial; are în prezent 69 de familii, cu 283 de credincioşi. Vechea biserică dărâmată fusese construită în 1910.

Lucrările de zidire a noii bisericii au fost realizate sub directa coordonare a parohului Iosif Gherghel. Proiectul de execuţie a fost realizat de arh. Mihai Maica, ing. Pavel-Leonard Mârţ şi ing. Iosif Cichi. Execuţia lucrărilor de structură, finisaj şi a altarului a fost proiectată şi coordonată tehnic de ing. Pavel-Leonard Mârţ.

Biserica este construită în stil neogotic, are structura formată din cadre, bolţi şi arce ogivale din beton armat. Lăţimea lăcaşului este de 14 m, lungimea de 34 şi înălţimea la cheie a arcelor ogivale de 11 m în zona absidei altarului şi de 14 m în zona centrală a navei. Turnul are şase nivele şi înălţimea la nivelul crucii de 33 m. Altarul şi tabernacolul sunt executate din mozaic turnat din marmură albă.

Trustul de Antrepriză Generală Construcţii-Montaj Iaşi a executat infrastructura şi suprastructura până la cota primului planşeu de la cor, apoi execuţia a fost preluată în regie proprie. Au lucrat meşteri catolici şi ortodocşi; membrii comunităţii au răspuns cu promptitudine la chemarea parohului. (CC)