Cleja - Sfântul Francisc din Assisi
Adresa:	Str. Stejarului, nr. 12, 607105-Cleja, jud. Bacău Tel.: + fax 0234/253011 E-mail: clejasfantulfrancisc@ercis.ro
Înfiinţare:	1793
Statistică:	Familii: 603 (338 înt. + 265 jum.) Credincioşi: 1551 Botezuri: 8 Prima Împărtăşanie: 12 Miruiţi: - Căsătorii: 10 Înmormântări: 37
Istoric:	Biserică sfinţită la 19 noiembrie / 2 decembrie 1903, mărită în 1994-1998, renovată în 2014-2016
Liturghii:	d, s: 08.30; 11.00; 17.00 (18.00); z: 07.00; 17.00 (19.00)
Preoţi:	Paroh pr. Aenoaei Valentin Vicari pr. Blaj Andrei pr. Timaru Laurenţiu-Daniel

Prezentare

(Lumina creştinului, august 1995, p. 12-13)

Parohia Cleja este situată pe dealurile din partea dreaptă a Siretului, pe valea pârâului cu acelaşi nume, afluent al Siretului, la aproximativ 20 km depărtare, spre sud, de oraşul Bacău. Parohiile din imediata vecinătate sunt cele din Valea Mică, Somuşca şi Faraoani.

Denumirea "Cleja" generează o serie de probleme privind originea, fiind unică în ţară. Specialiştii admit derivarea din cuvântul latinesc "ecclesia", întâlnit în Transilvania sub forma "eclejie", însemnând proprietatea bisericii, biserică sau parohie. Pe de o parte, evoluţia lingvistică: "ecclesia - eclejie, clejă - cleja", pe de altă parte, faptul că toponimul "cleja" se întâlneşte în Transilvania cu înţelesul de proprietate a bisericii ori a personalului acesteia, poate fi un argument definitoriu în favoarea existenţei unei similitudini cu toponimul din Moldova.

Documentar, denumirea Cleja este atestată pentru prima dată într-un document datat la 3 mai 1588, în care este menţionat printre alţii şi Ştefan din Cleja împreună cu fiii lui. Denumirea se mai întâlneşte în această perioadă de sfârşit de secol XVI şi început de secol XVII şi în documente din 1638 şi 1640. Aceste trei documente sunt de altfel şi cele mai vechi atestări ale localităţii Cleja.

Existenţa catolicilor în Cleja este menţionată pentru prima dată într-un document din anul 1696. Documentul este de fapt o relatare a misiunii ce a avut-o în Moldova misionarul Bernardino Silvestri, numit în această calitate de Congregaţia "De Propaganda Fide" la 5 octombrie 1688.

În document sunt amintite printre altele şi toate localităţile în care sunt catolici, inclusiv numele şi numărul locuitorilor, cu referire specială asupra celor care au fost sau nu au fost miruiţi. Astfel apare menţionată şi localitatea Cleja cu 76 de persoane. "Recensământul" a fost făcut cu ajutorul pr. Aloysius Bevilacqua, paroh în acea perioadă la Faraoani.

Matricolele parohiei încep cu anul 1793, deşi numărătoarea credincioşilor (Status animarum) s-a făcut încă din 1784. Anul 1793 poate fi considerat ca anul deschiderii parohiei, acest fapt presupunând implicit şi posibilitatea, dacă nu chiar necesitatea existenţei unui lăcaş de cult, probabil o capelă. Această stare de fapt s-a prelungit până în anul 1811 când s-a construit o biserică din lemn la Cleja.

Pe temelia bisericii din 1811 s-a construit în anul 1839 o alta, tot de lemn, care a rezistat până la începutul secolului XX, mai precis până în 1906 când s-a construit practic actuala biserică din Cleja, din cărămidă, în stil romanic, biserică ce a suferit desigur până astăzi o serie de renovări determinate de vitregiile timpului.

După 1990 în partea de răsărit a parohiei care poartă numele de Buda (unde s-au descoperit printre alte vestigii arheologice şi un tezaur de monede bizantine) s-a construit în stil roman cu elemente gotice, o nouă biserică, prin contribuţia efectivă a credincioşilor, sub îndrumarea parohului local, părintele Leon Pişta (care a fost de fapt şi cel care s-a ocupat îndeaproape de rezolvarea favorabilă a tuturor problemelor pe care le generează îndeobşte o atare întreprindere, probleme de care nu a dus lipsă nici construcţia bisericii din Buda).

Între celelalte sate catolice din Moldova, Cleja ocupă un loc aparte. De aici s-a cules o varietate impresionantă de folclor. Din Cleja provine şi prima variantă, în graiul local, a Mioriţei, notată în scris prin 1843 de către preotul Inocentius Petras (1843-1886) - primul culegător al poeziei populare din zonă, paroh aici în acea perioadă.

Dintre preoţii care au slujit în această parohie amintim pe: pr. Iosif Tălmăcel (1920-1921) - un renumit scriitor bisericesc; pr. Ioan Poglut (1921-1927) - unul din cei mai însemnaţi predicatori ai timpului; pr. Ioan Mărtinaş (1927-1928) - un bun cunoscător al trecutului catolicismului din Moldova; pr. Francisc Hojden (1928-1979) - un excelent botanist şi horticultor; pr. Mihai Budău (1970-1975); pr. Mihai Pal (1975-1978); pr. Petru Dâncă (1978-1982).

Din anul 1982 până în 1995 a slujit ca paroh în Cleja părintele Leon Pişta. În cadrul parohiei sunt 1150 de familii şi 4800 de credincioşi, ei frecventând cele două biserici care au fost amintite, din Cleja şi Buda, avându-i ca patroni pe sf. Francisc de Assisi, respectiv pe sf. Marcu.

În cadrul parohiei funcţionează din anul 1992 o asociaţie Kolping, constituită ca personalitate juridică cu statut propriu, având scop caritativ.

La 1 iulie 1995, în urma morţii pr. Leon Pişta a fost numit paroh de Cleja pr. Augustin Pascaru.

Anton Coşa

* * *

Ştiri din viaţa parohiei
[2004] Vizita pastorală a PS Petru Gherghel
[2005] Profesiunea Fecioarelor Consacrate
[2005] Întâlnire decanală
[2008] Administrarea Mirului
[2008] Steagul drumeţiei pentru pace Kolping Europa
[2008] Sfinţirea bisericii "Sfântul Marcu"
[2008] Adeziune la Familia Kolping
[2009] "De ziua ta, măicuţă!"
[2009] Proiect-activitate: Preoţia - o provocare a mileniului trei
[2009] "Învaţă să-i iubeşti pe cei în vârstă!"
[2010] Un zâmbet pentru mama!
[2010] Prima Sfântă Împărtăşanie
[2010] GREF "Vreau mai mult"
[2010] Academia nonformală Kolping Moldova
[2010] Scenetă despre familie
[2011] Festivalul preadolescenţilor
[2011] Pelerinajul icoanei Maicii Domnului
[2011] Prima Sfântă Împărtăşanie
[2011] GREF 2011 "Şi eu, şi tu poţi... să fii chemat"
[2011] Sărbătorile familiei de Crăciun
[2012] Prima Sfântă Împărtăşanie
[2012] Administrarea sfântului Mir
[2012] Întâlnirea preoţilor din promoţia 1986
[2012] GREF 2012
[2012] Hramul comunităţii Sfântul Francisc de Assisi
[2012] Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor
[2012] Crăciunul, bucuria credinţei în sânul familiei
[2012] Sceneta în sărbătoarea Neprihănita Zămislire
[2013] Sărbătorile pascale
[2013] Mama, fiinţa cea mai dragă!
[2013] Prima Sfântă Împărtăşanie
[2013] Campus GREF
[2013] Hramul Parohiei "Sfântul Francisc"
[2014] Program artistic pregătit de copii
[2014] Prima Împărtăşanie
[2014] Campus "Cu Isus la drum"
[2014] Halloween, învins de copii!
[2015] Prima Sfântă Împărtăşanie
[2015] Preoţi înmormântaţi în Moldova (XIII): Cleja
[2015] Săptămâna familiei şi a milostivirii
[2016] Prima Sfântă Împărtăşanie
[2017] Prima Sfântă Împărtăşanie
[2017] Administrarea Mirului
[2017] Campusul copiilor "Viaţa mea e o minune!"
[2018] Sărbătoarea Copiilor Cleja 2018
[2018] Eroii din Primul Război Mondial (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică
[2018] O capelă închinată eroilor din Primul Război Mondial sfinţită în anul 1919
[2018] PS Petru Gherghel: "Spuneţi da lui Isus, prietenul vostru!" - Mesaj pentru Sărbătoarea Copiilor, Cleja, 2018
[2018] Suntem curajoşi ca Maria! A XVII-a ediţie a Sărbătorii Copiilor
[2018] Campus "Curajoşi ca Maria!"
[2018] Sărbătoarea hramului comunităţii patronate de Sfântul Francisc
[2019] Adunaţi împreună de Isus la Prima Sfântă Împărtăşanie
[2019] Campus "Copilăria - un puzzle de bucurii"
[2020] Şedinţă decanală
[2020] Emoţia Primei Sfinte Împărtăşanii
[2021] Şedinţa decanală pentru Decanatul de Traian
[2021] Prima Sfântă Împărtăşanie pentru 26 de copii
[2022] Vizită pastorală a PS Iosif Păuleţ
[2024] Sfinţirea celor trei cruci restaurate pe Dealul Pătul