|
|
|
|
|
|
|
|
|
Prezentare (Lumina creștinului, august 1995, p. 12-13)
Parohia Cleja este situată pe dealurile din partea dreaptă a Siretului, pe valea pârâului cu același nume, afluent al Siretului, la aproximativ 20 km depărtare, spre sud, de orașul Bacău. Parohiile din imediata vecinătate sunt cele din Valea Mică, Somușca și Faraoani. Denumirea "Cleja" generează o serie de probleme privind originea, fiind unică în țară. Specialiștii admit derivarea din cuvântul latinesc "ecclesia", întâlnit în Transilvania sub forma "eclejie", însemnând proprietatea bisericii, biserică sau parohie. Pe de o parte, evoluția lingvistică: "ecclesia - eclejie, clejă - cleja", pe de altă parte, faptul că toponimul "cleja" se întâlnește în Transilvania cu înțelesul de proprietate a bisericii ori a personalului acesteia, poate fi un argument definitoriu în favoarea existenței unei similitudini cu toponimul din Moldova. Documentar, denumirea Cleja este atestată pentru prima dată într-un document datat la 3 mai 1588, în care este menționat printre alții și Ștefan din Cleja împreună cu fiii lui. Denumirea se mai întâlnește în această perioadă de sfârșit de secol XVI și început de secol XVII și în documente din 1638 și 1640. Aceste trei documente sunt de altfel și cele mai vechi atestări ale localității Cleja. Existența catolicilor în Cleja este menționată pentru prima dată într-un document din anul 1696. Documentul este de fapt o relatare a misiunii ce a avut-o în Moldova misionarul Bernardino Silvestri, numit în această calitate de Congregația "De Propaganda Fide" la 5 octombrie 1688. În document sunt amintite printre altele și toate localitățile în care sunt catolici, inclusiv numele și numărul locuitorilor, cu referire specială asupra celor care au fost sau nu au fost miruiți. Astfel apare menționată și localitatea Cleja cu 76 de persoane. "Recensământul" a fost făcut cu ajutorul pr. Aloysius Bevilacqua, paroh în acea perioadă la Faraoani. Matricolele parohiei încep cu anul 1793, deși numărătoarea credincioșilor (Status animarum) s-a făcut încă din 1784. Anul 1793 poate fi considerat ca anul deschiderii parohiei, acest fapt presupunând implicit și posibilitatea, dacă nu chiar necesitatea existenței unui lăcaș de cult, probabil o capelă. Această stare de fapt s-a prelungit până în anul 1811 când s-a construit o biserică din lemn la Cleja. Pe temelia bisericii din 1811 s-a construit în anul 1839 o alta, tot de lemn, care a rezistat până la începutul secolului XX, mai precis până în 1906 când s-a construit practic actuala biserică din Cleja, din cărămidă, în stil romanic, biserică ce a suferit desigur până astăzi o serie de renovări determinate de vitregiile timpului. După 1990 în partea de răsărit a parohiei care poartă numele de Buda (unde s-au descoperit printre alte vestigii arheologice și un tezaur de monede bizantine) s-a construit în stil roman cu elemente gotice, o nouă biserică, prin contribuția efectivă a credincioșilor, sub îndrumarea parohului local, părintele Leon Pișta (care a fost de fapt și cel care s-a ocupat îndeaproape de rezolvarea favorabilă a tuturor problemelor pe care le generează îndeobște o atare întreprindere, probleme de care nu a dus lipsă nici construcția bisericii din Buda). Între celelalte sate catolice din Moldova, Cleja ocupă un loc aparte. De aici s-a cules o varietate impresionantă de folclor. Din Cleja provine și prima variantă, în graiul local, a Mioriței, notată în scris prin 1843 de către preotul Inocentius Petras (1843-1886) - primul culegător al poeziei populare din zonă, paroh aici în acea perioadă. Dintre preoții care au slujit în această parohie amintim pe: pr. Iosif Tălmăcel (1920-1921) - un renumit scriitor bisericesc; pr. Ioan Poglut (1921-1927) - unul din cei mai însemnați predicatori ai timpului; pr. Ioan Mărtinaș (1927-1928) - un bun cunoscător al trecutului catolicismului din Moldova; pr. Francisc Hojden (1928-1979) - un excelent botanist și horticultor; pr. Mihai Budău (1970-1975); pr. Mihai Pal (1975-1978); pr. Petru Dâncă (1978-1982). Din anul 1982 până în 1995 a slujit ca paroh în Cleja părintele Leon Pișta. În cadrul parohiei sunt 1150 de familii și 4800 de credincioși, ei frecventând cele două biserici care au fost amintite, din Cleja și Buda, avându-i ca patroni pe sf. Francisc de Assisi, respectiv pe sf. Marcu. În cadrul parohiei funcționează din anul 1992 o asociație Kolping, constituită ca personalitate juridică cu statut propriu, având scop caritativ. La 1 iulie 1995, în urma morții pr. Leon Pișta a fost numit paroh de Cleja pr. Augustin Pascaru. Anton Coșa * * * Știri din viața parohiei
|
|
|
|
|
|
|
 |
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064-Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2025 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |  |
![[ foto ]](../preoti/imagini/aenoaei_valentin.jpg)
![[ foto ]](../preoti/imagini/timaru_laurentiu-daniel.jpg)
