Bârzuleşti - Preasfânta Treime
Adresa:	Str. Florilor, nr. 58, com. Sănduleni, 607531-Bârzuleşti, jud. Bacău Tel.: 0767/666967 E-mail: barzulesti@ercis.ro
Înfiinţare:	1 septembrie 2013
Statistică:	Familii: 166 (78 înt. + 88 jum.) Credincioşi: 382 Botezuri: 1 Prima Împărtăşanie: 10 Miruiţi: - Căsătorii: 3 Înmormântări: 12
Parohia:	Bârzuleşti - "Preasfânta Treime". Biserică zidită în perioada 1995-1998, sfinţită la 28 iunie 1998.; fm: 50 (17 î. + 33 j.), cr: 114
Filiale:	1. Lărguţa - "Inima Neprihănită a Mariei" (1778) - 6 km. Biserică zidită în perioada 1956-1959, renovată în 2018; la 9 iunie 2018 s-a schimbat hramul cu Inima Neprihănită a Mariei.; fm: 71 (49 î. + 22 j.), cr: 213; 2. Pietricica - "Sfinţii Apostoli Petru şi Paul" (1968) - 4 km. Biserică zidită în perioada 1994-1998, sfinţită la 27 iunie 1998.; fm: 54 (23 î. + 31 j.), cr: 140
Liturghii:	d, s: 08.00; z: 17.00 (18.00); miercurea, sâmbăta: 08.00; Lărguţa: d, s: 11.00; Pietricica: d, s: 09.30; marţea, vinerea: 08.00
Preoţi:	Paroh pr. Petrea Iulian-Claudiu

Studiu monografic

Această tânără parohie, înfiinţată la 1 septembrie 2013, are câteva particularităţi, care o evidenţiază în rândul parohiilor catolice din Dieceza de Iaşi. Din punct de vederea administrativ, cele trei comunităţi care sunt înglobate în parohie (Bârzuleşti, Petricica şi Lărguţa) aparţin, caz unic la noi în dieceză, de trei comune, ceea ce generează unele avantaje şi dezavantaje în colaborarea cu autorităţile civile. Apoi, până acum câţiva ani, drumul de la centrul parohial spre filiale era greu de parcurs pe anumite porţiuni, fiind uneori impracticabil, sau trebuiau parcurşi zeci de kilometri suplimentar pentru a ajunge la destinaţie.

Cu toate aceste dificultăţi, "în vederea unei mai bune păstoriri a credincioşilor din unele parohii ale Diecezei de Iaşi, mai ales a celor care au mai multe filiale şi ţinând cont şi de configurarea lor geografică", de la 1 septembrie 2013, Preasfinţitul Petru Gherghel a decretat înfiinţarea Parohiei Bârzuleşti, prin reorganizarea parohiilor Coman şi Valea Seacă: în componenţa parohiei intră filialele Bârzuleşti, Petricica (prin despărţirea de Parohia Coman) şi Lărguţa (prin despărţirea de Parohia Valea Seacă). Cu acea ocazie, prin decret episcopal, Preasfinţitul Petru Gherghel a procedat la numirea primului paroh de Bârzuleşti în persoana preotului Marius Sabău. La acea dată, în Bârzuleşti erau 42 de familii, cu 134 de suflete; în Petricica erau 54 de familii, cu 164 de suflete, iar în Lărguţa erau consemnate 67 de familii, cu 203 suflete; în total: 163 de familii, cu 501 suflete.

Chiar dacă sunt oarecum în apropiere şi în judeţul Bacău, întrucât cele trei comunităţi au făcut şi fac parte din structuri administrative diferite, trebuie să abordăm separat chestiunile istorice şi geografice, dar şi cele care ţin de originea catolicilor şi apartenenţa lor religioasă.

Satul Bârzuleşti aparţine comunei Sănduleni, o unitate teritorial administrativă aflată în centrul judeţului Bacău, în Valea Tazlăului, fiind traversată de şoseaua naţională DN11, care leagă Bacăul de Oneşti. Această comună, care din anul 2019 are şi un centru parohial catolic, este formată din satele Bârzuleşti, Coman, Mateieşti, Sănduleni, Stufu, Tisa şi Verşeşti. Conform ultimului recensământ oficial, efectuat în anul 2011, populaţia comunei Sănduleni se ridică la 3.863 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002. Majoritatea locuitorilor s-au declarat români (97,54%), iar din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (53,3%), dar există şi minorităţi de romano-catolici (40,59%), adventişti de ziua a şaptea (2,02%) şi creştini după evanghelie (1,4%). Din punct de vedere administrativ, la sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna Sănduleni făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a judeţului Bacău şi era formată din satele Sănduleni, Prisaca, Orăşa-Avram, Lărguţa, Costineni, Fundu-Ruşii, Stufu, Verseştii de Jos, Tisa şi Mateeşti, având un total 1.718 locuitori. Din câte se vede, satul Bârzuleşti nu figura în această statistică. În comună funcţionau o şcoală mixtă cu 50 de elevi, două biserici ortodoxe (la Verseşti şi Orăşa-Avram) şi două biserici catolice (la Stufu şi Lărguţa), în timp ce principalii proprietari de terenuri erau fraţii Sturdza, Ştefan Ţârţescu, Zamfira Rosetti, Profira Gheorghiu-Budu şi Maria Ciupagea. Anuarul Socec din anul 1925, consemnează comuna în plasa Tazlău a aceluiaşi judeţ, având în compunere satele Găidar, Lărguţa, Orăşa-Avram, Sănduleni, Stufu, Tisa şi Verseştii de Sus, precum şi cătunele Bârzuleşti, Coman, Costineni şi Mateeşti, populaţia totală fiind de 1.351 de locuitori. Din cele constatate, putem atesta Bârzuleştiul în jurul anului 1900.

La început, comunitatea catolică din Bârzuleşti era mică şi, prin urmare, multe decenii nu s-a impus ridicarea unei biserici, Liturghiile celebrându-se sporadic în unele locuinţe. Până în ziua de 7 aprilie 1968, când a fost înfiinţată Parohia Coman (având multe filiale: Petricica, Bârzuleşti, Valea Turluiului, Olăreşti, Popescu şi Sănduleni), filiala Bârzuleşti, ca de altfel şi filiala Petricica, a aparţinut de Parohia Romano-Catolică Luizi-Călugăra. Preoţii parohi de Coman (Anton Pârţac, Ioan Simon, Iosif Matei şi Daniel Cobzaru) s-au îngrijit îndeaproape şi de enoriaşii din Bârzuleşti, căutând diferite soluţii pentru celebrările duminicale şi alte servicii religioase. Cu toate lipsurile, au avut grijă ca enoriaşii de aici să beneficieze de misiuni populare, celebrarea Mirului, vizite pastorale ale episcopului etc. Iată ce s-a consemnat în anul 2006, la celebrarea Mirului în Parohia Coman: "Bucuria a fost trăită cu mai multă intensitate întrucât acest eveniment a fost aşteptat de patru ani şi pentru că la Coman, unde s-a administrat sacramentul Mirului, s-a simţit comuniunea credincioşilor veniţi din întreaga parohie, adică din Coman, Bârzuleşti, Petricica, Olăreşti, Valea Turluiului şi Popescu".

În anul 1995, sub coordonarea părintelui Iosif Matei - care a fost paroh la Coman între 1 aprilie 1981 şi 1 noiembrie 2004 -, a început ridicarea bisericii din Bârzuleşti, dedicată "Preasfintei Treimi". Cu sprijinul Episcopiei de Iaşi, dar şi a unor binefăcători din ţară şi străinătate, biserica a fost terminată în anul 1998 şi sfinţită în ziua de 28 iunie acelaşi an, spre mulţumirea celor 105 credincioşi ai comunităţii din Bârzuleşti. Această biserică a fost renovată în anii 2017 şi 2018, lucrările fiind binecuvântate sâmbătă, 9 iunie 2018, de Preasfinţitul Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi. Renovarea bisericii s-a realizat "cu multă dăruire şi generozitate din partea credincioşilor şi a binefăcătorilor". Cu acea ocazie s-a afirmat că "biserica din Bârzuleşti nu este o operă de artă, ci este o operă a iubirii şi credinţei credincioşilor din această comunitate, zidite în temeliile acestei biserici". Cu acea ocazie a fost binecuvântată şi casa parohială care s-a ridicat în Bârzuleşti, "după o perioadă de jertfă, rugăciune şi dăruire", din anul 2014, cu ajutorul unor importanţi binefăcători: "Episcopia de Iaşi, Episcopia de Köln, pr. Vladimir Petercă, Primăria Sănduleni, primarul Cloporaru Petrea, Mario Latrelli şi a celor trei comunităţi din componenţa parohiei, Bârzuleşti, Petricica şi Lărguţa".

Satul Petricica sau Pietricica, care a aparţinut împreună cu filiala Bârzuleşti de Parohia Coman, este o localitate din comuna Strugari, situată în nord-estul Depresiunii Tazlău, la poalele de nord-vest ale Culmii Pietricica, pe cursurile superioare ale râurilor Nadăşa şi Răchitiş. Această comună are în componenţă şase sate (Stănişeşti, Cetăţuia, Iazu, Nadişa, Petricica şi Răchitişu) şi se învecinează: la nord cu comuna Mărgineni, la vest cu comuna Scorţeni, la sud-vest cu comuna Bereşti-Tazlău, la sud-est cu comuna Sănduleni, iar la est cu comuna Luizi-Călugăra şi comuna Măgura. Satul Petricica este poziţionat pe coasta culmii Pietricica, în stânga DN 11 Oneşti - Bacău, ce duce spre Valea Turluiului din bazinul hidrografic al Tazlăului Mare. Parte a peisajul rural autohton, comuna Strugari integrează o serie de caracteristici geografice care se întrepătrund şi determină activitatea şi viaţa de zi cu zi a populaţiei locale. Luând în considerare istoria sa, poziţionarea în centrul judeţului Bacău, structura de şase sate şi apropierea de marile centre urbane, Bacău şi Moineşti, prezenţa unui relief variat compus din dealuri, văi, coaste şi coline, condiţii de climă temperat-continentală, soluri diverse, de luncă, versant şi platouri, resurse naturale precum apa, aerul, pădurea, vieţuitoarele, vegetaţia şi fauna bogate, se poate afirma faptul ca localitatea dispune de un potenţial care poate fi valorificat în multiple sectoare. La recensământul din 2002, populaţia comunei Strugari era de 2.649 locuitori, aproape toţi de naţionalitate română.

Prezenţa catolicilor în Petricica este consemnată încă din prima parte a secolului al XIX-lea, mai ales că prima biserică este atestată în anul 1842. Din statistica parohiilor catolice din Moldova, întocmită de episcopul catolic de Iaşi, Mons. Nicolae Iosif Camilli, la începutul secolului al XX-lea, reiese că filiala Petricica aparţinea de Parohia Romano-Catolică Luizi-Călugăra, care deservea 636 familii, cu 2.712 suflete, răspândite în localităţile Secătura, Trebeşu, Comanu, Pietricica, Talpa şi Ketrosu. Cum am afirmat şi mai sus, în anul 1968, Episcopia de Iaşi a înfiinţat Parohia Coman, de care vor depinde şi credincioşii catolici din Petricica. Pentru aceştia, în anul 1994, sub coordonarea părintelui Iosif Matei, s-a ridicat o biserică nouă, dedicată "Sfinţilor apostoli Petru şi Paul". Cu sprijinul Episcopiei de Iaşi, dar şi a unor binefăcători din ţară şi străinătate, biserica a fost terminată în anul 1998 şi sfinţită în ziua de 27 iunie acelaşi an, spre mulţumirea celor 172 de credincioşi ai comunităţii catolice din Petricica. Din rândul acestora, în ziua de 24 iunie 2019, a fost hirotonit primul preot al satului, Daniel Tală, pentru Ordinul Fraţilor Minori Capucini.

Cealaltă filială a Parohiei Bârzuleşti este satul Lărguţa, care a aparţinut până în anul 2013 de Parohia Valea Seacă. Din punct de vedere administrativ Lărguţa aparţine de comuna Nicolae Balcescu, tot judeţul Bacău, care este compusă din localităţile: Nicolae Balcescu, cu 4.540 locuitori; Valea Seaca, cu 2.560 locuitori; Galbeni, cu 1.470 locuitori; Buchila, cu 730 locuitori şi Lărguţa, cu 300 locuitori. O particularitate a populaţiei comunei o constituie caracterul ei omogen din punct de vedere etnic; astfel, în urma recensămintelor efectuate, 99,6% s-au declarat români, iar restul s-au declarat ceangăi sau maghiari. Religia predominantă este cea romano-catolică (aproximativ 80%), dar există şi credincioşi ortodocşi, unitarieni, penticostali şi ortodocşi vechi.

Aşadar, ascuns printre dealurile şi pădurile Măgurii, satul Lărguţa era legat de lume doar prin cărări şerpuinde şi abrupte. Până în anul 2018, nu exista nicio cale de acces pentru maşini, iar o autospecială de pompieri sau o ambulanţă nu au pătruns niciodată în acele locuri aparent atât de îndepărtate de civilizaţie. Cineva care ar fi pornit din centrul comunei până la Lărguţa avea de parcurs un drum sinuos pe văi şi dealuri de nu mai puţin de 45 de kilometri. Drumul trece prin municipiul Bacău, urcă prin comunele Luizi-Călugăra şi Măgura spre Hanul "Măgura Verde", continuă serpentinele până la "Hanul lui Matei", după care, din şosea, se face la stânga pe cărări ca la munte şi, în sfârşit va ajunge în Lărguţa. Paradoxul este că, în linie dreaptă, între localitatea Nicolae Bălcescu şi Lărguţa sunt numai 11 kilometri. Problema s-a rezolvat prin realizarea unui drum, în lungime de 11,5 kilometri, dintre care 9,5 kilometri asfaltaţi şi doi kilometri pietruiţi.

Este curios faptul cum de s-au stabilit şi au rămas în acest cătun aşa mulţi catolici. Primii dintre ei au făcut parte din emigranţii transilvăneni care s-au stabilit în Moldova încă de pe la anul 1750, fiind consemnaţi în documente ca şi comunitate încă din anul 1778. Şi astăzi, după scurgerea atâtor decenii, sunt locuitori care "grăiesc ceangăieşte". În decursul timpului, credincioşii din Lărguţa au construit mai multe biserici, pe care le-au pus sub patronajul "Sfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu", de aceea satul s-a numit şi "Mariafalva". În anul 1895, filiala Lărguţa, ca şi celelalte filiale ale Parohiei Valea Seacă (Trunchi, Floreşti, Buchila şi Galbeni), a fost încredinţată spre păstorire clerului diecezan al Episcopiei Catolice de Iaşi. Sub coordonarea parohului Petru Neuman, în anul 1889, s-a construit o biserică cu "temelia de piatră, restul de lemn vălătucită".

Constituindu-se ca o comunitate destul de mare, în anii 1956-1959 s-a ridicat biserica actuală, care începând cu anul 1971, va avea alt hram: ziua de 7 octombrie, comemorarea Sfintei Fecioare Maria, Regina Rozariului. Biserica a fost vizitată frecvent şi de episcopii de Iaşi, fie pentru administrarea Mirului fie pentru vizita pastorală. Una dintre vizitele canonice ale Preasfinţitului episcop Petru Gherghel a avut loc în "zilele de 19 şi 20 aprilie 2008, în Parohia Valea Seacă. Mai întâi episcopul s-a îndreptat spre filiala Lărguţa, o aşezare despre care se poate spune că este o lume aparte, unde a fost întâmpinat de credincioşii de acolo. Lărguţenii l-au primit pe episcopul diecezei noastre cu acea bucurie firească şi deosebită în acelaşi timp, dar şi cu dorinţa, de ceva vreme declarată, a unui preot pe care îl aşteaptă în mijlocul lor atunci când va fi posibil. (...) A urmat Sfânta Liturghie la ora 17.00, apoi unele discuţii cu sătenii care şi-au exprimat fiecare cum a ştiut şi a simţit mai bine bucuria şi aşteptările...". Dorinţa celor din Lărguţa de a fi parohie nu s-a putut concretiza deoarece trecerea anilor a dus şi la diminuarea numărului enoriaşilor, astfel se poate constata în ultimii 25 de ani o scădere de la 369 la 167 de suflete. Totuşi, "în vederea unei mai bune păstoriri a credincioşilor din unele parohii ale Diecezei de Iaşi, mai ales a celor care au mai multe filiale şi ţinând cont şi de configurarea lor geografică", de la 1 septembrie 2013, Preasfinţitul Petru Gherghel a decretat ca filiala Lărguţa să treacă din administrarea Parohiei Valea Seacă la parohia nouă care s-a deschis la Bârzuleşti.

Sub coordonarea noului paroh, pr. Marius Sabău, începând din anul 2014 au început lucrări de renovare la biserica construită la mijlocul secolului trecut. Cu acea ocazie a fost schimbat şi hramul bisericii, fiind acum închinată "Inimii Neprihănite a Mariei". Sfinţirea lucrărilor de renovare a bisericii a avut loc sâmbătă, 9 iunie 2018, care va rămâne "o zi foarte importantă în istoria comunităţii din Lărguţa: celebrarea primului hram în cinstea Inimii Neprihănite a Mariei, în prezenţa PS Aurel Percă, care s-a aflat pentru a doua oară în mijlocul acestei comunităţi, dar şi pentru că, după cinci ani de rugăciune, dăruire şi muncă, au fost finalizate şi lucrările de renovare a bisericii".

La şase ani de la constituirea Parohiei Bârzuleşti, noul episcop de Iaşi, Preasfinţitul Iosif Păuleţ, a decis ca părintele Iulian-Claudiu Petrea să fie numit, de la 1 septembrie 2019, noul păstor al comunităţilor catolice din Bârzuleşti, Petricica şi Lărguţa.

Pr. Iulian-Claudiu Petrea