Valea Seacă - Naşterea Sfintei Fecioare Maria
Adresa:	Str. Bisericii, nr. 1, com. Nicolae Bălcescu, 607362-Valea Seacă, jud. Bacău Tel.: 0234/705815 E-mail: valeaseaca@ercis.ro
Înfiinţare:	1778
Statistică:	Familii: 604 (357 înt. + 247 jum.) Credincioşi: 1649 Botezuri: 10 Prima Împărtăşanie: 16 Miruiţi: - Căsătorii: 8 Căsătorii mixte: 4 Înmormântări: 26
Istoric:	Biserică zidită în perioada 1875-1883, reconstruită în perioada 1888-1889, renovată în perioada 1978-1984, sfinţită în anul 1988; biserica "Divina Milostivire", în construcţie din anul 2008; capela "Sfânta Maria, Regina Îngerilor" în cimitir din anul 1839, refăcută în anul 1961; capela "Constantin şi Elena" (pe dealul Bozdos) din anul 1888, refăcută în anul 1937; capela "Înălţarea lui Isus la Cer" (pe dealul Albenilor).
Liturghii:	d, s: biserica "Naşterea Sfintei Fecioare Maria": 08.00; 11.00; biserica "Divina Îndurare": 09.00; 18:00; z: 07.00; 17.00 (18.00)
Preoţi:	Paroh pr. Burcă Cătălin-Cristian Vicar pr. Sescu Octavian

Prezentare

(Lumina creştinului, decembrie 2002, p. 11)

Localitatea este aşezată pe coasta dealurilor din dreapta Siretului la 12 km depărtare sud-vest de oraşul Bacău. Valea Seacă figurează printre cele mai vechi comune cunoscute, din care s-a format în mare parte localitatea Nicolae Bălcescu. Din 1968 împreună cu celelalte comune desfiinţate, a intrat în componenţa comunei Nicolae Bălcescu, judeţul Bacău.

Este unul din cele mai vechi sate catolice din Moldova. În secolul al XII-lea, un grup de italieni, cu misiuni apostolice, au venit la Valea Seacă şi au consemnat existenţa a 42 de creştini catolici care nu aveau biserică şi erau subordonaţi parohului de Bacău. Alte informaţii cuprinse în "Efimeridele Cibinului" arată că husiţii din Ungaria, alungaţi de regele Sigismund, au fugit în anul 1420 în Moldova şi s-au aşezat, la Cotnari, Faraoani şi Valea-Seacă.

Episcopul Bandini, pe la anul 1640, când a venit să administreze Mirul la Valea Mare, aminteşte de Valea Seacă, de unde au venit pentru a primi Mirul 44 de persoane.

Numele satului arată totodată toponimia locului, adică satul este aşezat între două dealuri şi un pârâu care uneori seacă. Într-o lucrare din 1646 se spune că satul Valea Seacă a mai purtat şi numele de "Bogdan Falva" (satul lui Bogdan). Situat într-o vale, în care este mare belşug de vin şi bucate, existând 55 de suflete catolice care aveau biserică la Faraoani, însă nu se poate preciza motivul pentru care a avut şi acest nume.

Pe la anul 1840 administratorul care a venit să confere Mirul aminteşte că a fost întâmpinat de un grup de greco-catolici care au cerut să le trimită preot. Nu se cunoaşte evoluţia acestei comunităţi fiind posibilă o asimilare a ei de către comunitatea de rit latin.

Pe timpul lui Ştefan cel Mare, şi probabil mai înainte de el, satul Valea Seacă, prin mai multe tranzacţii de cumpărări şi moşteniri, a devenit sat domnesc "dreptu domnescu ascultând de ocolul Bacăului".

Antioh Cantemir Vodă care a domnit între anii 1695-1700 şi 1705-1707, a luat de soţie pe Catrina de Valea Seacă, iar nunta a făcut-o în Câşlegile Crăciunului, şi a fost mare veselie câteva săptămâni, fiind cununaţi chiar de Iacov, patriarhul Ţarigradului. La începutul secolului al XIX-lea satul a intrat în stăpânirea hatmanului Constantin Palade, şi existau atunci 103 case din cărămidă, 87 din bârne şi şase din stuf.

Prima biserică probabil că a existat mult înainte de 1778, dată la care a luat fiinţă Parohia Valea-Seacă, aşa cum reiese din Schematismul Misiunii Catolice din 1850, care spune că "în 1884 este construită în Valea Seacă, pe locul alteia mai vechi, o biserică din lemn şi cărămidă". În 1888-1889, a fost reconstruită din cărămidă şi piatră în stil roman simplu.

Cutremurele de pământ din 10 noiembrie 1940 şi 3 martie 1977 au cauzat daune însemnate bisericii prin căderea turnului devenind astfel aproape impracticabilă. În 1978 s-a trecut la refacerea bisericii, însă s-au întâmpinat multe greutăţi mai ales din partea autorităţilor, terminându-se abia în 1984, prin strădaniile preotului Ioan Caităr şi a creştinilor, fiind sfinţită de episcopul Petru Gherghel în 1988. Biserica este construită după stilul roman simplu, păstrând configuraţia bisericii vechi, având lungimea de 40 m, lăţimea de 13 m şi înălţimea navei de 10 m, iar a turnului de 27 m. Biserica poartă hramul: "Naşterea Sfintei Fecioare Maria" (8 septembrie).

În cimitirul satului, sectorul Buchila, este o bisericuţă despre care tradiţia populară susţine că este tot atât de veche ca şi cea din cimitirul de la Faraoani, "extat cappella Portiunculae suae Sanctae Mariae Angelorum Reginae an 1839 aedificato". Bisericuţa este construită din bârne de stejar, lungă de 15 m, lată de 6 m şi înaltă de 5 m.

Tot în raza satului Valea Seacă mai sunt două capele: una pe dealul Bozdos, închinată sfinţilor "Constantin şi Elena", construită în anul 1888 de către pr. Petru Neuman, cu concursul prinţului Eugen Shänberg, posesorul pădurilor din împrejurimi. În 1937, credincioşii au refăcut capela din cărămidă şi beton armat. O a doua capelă se află pe dealul Albenilor, Măgura, care poartă hramul "Înălţarea lui Isus la cer".

Parohia Valea Seacă are 973 de familii cu 3.215 credincioşi păstoriţi de pr. paroh Ieronim Enăşoaie şi pr. vicar Cristian Ciobancă.

Pr. Andrei Ciobănică