Trebeş - Sfântul Isidor Plugarul
Adresa:	Calea Moineşti, nr. 59, com. Mărgineni, 607322-Trebeş, jud. Bacău Tel.: 0234/210192 E-mail: trebes@ercis.ro
Înfiinţare:	1 martie 1991
Statistică:	Familii: 316 (200 înt. + 116 jum.) Credincioşi: 794 Botezuri: 5 Prima Împărtăşanie: 14 Miruiţi: 45 Căsătorii: 3 Înmormântări: 17
Parohia:	Trebeş - "Sfântul Isidor Plugarul". Biserică zidită în perioada 1972-1973, sfinţită la 20 mai 1973.; fm: 165 (93 î. + 72 j.), cr: 419
Filiale:	1. Pădureni - "Sfântul Iosif Muncitorul" (1991) - 3 km. Biserică zidită în perioada 1954-1965.; fm: 70 (41 î. + 29 j.), cr: 208; 2. Valea Budului (1991) - 1 km; fm: 28 (18 î. + 10 j.), cr: 64; 3. Fântânele (1991) - 2 km; fm: 14 (12 î. + 2 j.), cr: 37; 4. Podiş (1991) - 7 km; fm: 1 (1 î. + 0 j.), cr: 3; 5. Luncani - 6 km; fm: 15 (11 î. + 4 j.), cr: 43
Liturghii:	d, s: 11.00; 17.00; z: 17.00 (18.00); Pădureni: d, s: 09.00
Preoţi:	Paroh pr. Coşa Eduard-Mihai

Prezentare

(Lumina creştinului, ianuarie 1998, p. 13)

Satul Trebeş este component al comunei Mărgineni, suburban al oraşului municipal Bacău. El este unit astăzi cu localitatea Mărgineni; este aşezat pe Valea Trebeşului, de o parte şi de alta a pârâului, în partea de nord a Mărginenilor şi la şapte km depărtare de oraşul Bacău.

La 11 iulie 1428, Alexandru Voievod dăruieşte Mănăstirii Bistriţa satul Trebeş, aşezat pe malul pârâului Trebeş.

Se spune că Trebeşul este o veche posesiune a fostei Episcopii Catolice de Bacău, dăruită episcopului Ieronim Arsengo pe când era vicar al catolicilor din Moldova. Nu se cunosc acte de cancelarie domnească prin care să se arate această danie, ci numai o scrisoare din 14 ianuarie 1588 a postelnicului Bartolomeo Brutti către nunţiul Hanibal de Capua din Polonia, în care îi spune că domnitorul Petru Şchiopu a donat mănăstirii franciscanilor din Bacău un sat de catolici unguri cu 50 de familii numit Trebeş - la o jumătate de milă depărtare de Bacău, cu două vii şi două mori.

Din unele acte ale cancelariei domneşti pentru rezolvarea litigiilor de moşii, rezultă că a existat un Trebeş unguresc şi altul moldovenesc.

Între documentele publicate în Colecţia de documente moldoveneşti şi aflate în arhiva centrală istorică a statului găsim un rezumat de pe un ispisoc (document vechi), din 5 iulie 1591 prin care acelaşi domnitor Petru Şchiopu dăruieşte vornicului Andrei satul Trebeş, ţinutul Bacău, pentru că îl ajutase cu 30.000 de aspri în treburile ţării.

În 1604, domnitorul Eremia Movilă dăruieşte episcopului de Iaşi, Bernardino Quirini satul Trebeş de lângă Mărgineni-Bacău.

Un alt document din 1662 (fără dată) de la Eustatie Dabija Vodă porunceşte pârcălabilor şi brăniştarilor de la târgul Bacăului să nu se supere cu dările târgul Trebeş care este al băratului din târgul Bacău, pentru că a fost scutit de olăcării, podvezi şi de lemn.

Moşia dintre cele două Trebeşuri a ajuns la conflict de limitare, supus judecăţii domneşti. La 27 februarie 1673 Ştefan Petriceicu Vodă numeşte pe Dumitrişcu Bohul, al doilea logofăt, spre a hotărî cu dreptate hotarul între Trebeşul Unguresc şi Trebeşul Moldovenesc.

Nu se cunosc urmările acestei delimitări, dar după 100 de ani problema revine iarăşi la Divanul domnesc şi, la 27 mai 1739, Grigore Ghica Vodă porunceşte delimitarea moşiilor, iar la 3 noiembrie 1740 mitropolitul Nechifor al Sucevei şi a toată Moldova, dă carte de blestem necesară la hotărnicia Trebeşului Unguresc.

Satul Trebeş este menţionat în aproape toate relaţiile care privesc starea catolicismului din Moldova, deşi, după reorganizarea teritoriului făcută la începutul sec. al XIX-lea, adeseori este considerat cumulat cu Secătura, căreia i se mai spune "Sacca" sau, astăzi, Pădureni.

Satul Trebeş a fost filiala parohiei Luizi-Călugăra până în toamna anului 1953, când, înfiinţându-se Parohia Mărgineni, a trecut ca filială a acesteia. De la 1 ianuarie 1991 Trebeşul a dobândit statut de parohie, având în componenţa ei şi filialele: Pădureni (Secătura), Valea Budului, Luncani, Podiş şi Fântânele. La 15 noiembrie 1997 Parohia Trebeş avea în componenţa ei 349 familii cu 1.148 credincioşi. Au fost 16 botezuri, şapte cununii, 17 înmormântări iar 30 de copii au primit prima sfântă Împărtăşanie.

Biserica din satul trebeş a fost construită în 1830 dar n-a putu rezista mult timp, fiind făcută din bârne şi lut. Alt lăcaş de cult a fost construit în anul 1923 din paiantă şi demolată în 1973.

Biserica actuală de cărămidă s-a construit într-un timp record: 22 august 1972 - 20 mai 1973 când a fost sfinţită şi dată cultului în mod oficial. Ea este a treia biserică ce se construieşte în timpul pastoraţiei părintelui Alexandru Ghiuzan. În anul 1974 a fost zugrăvită. Patronul şi hramul bisericii este sfântul Isidor Plugarul, la 15 mai.

Pr. Ioan Bişog