Suceava - Sfântul Ioan Nepomuk
Adresa:	Str. Vasile Bumbac, nr. 5, 720003-Suceava Tel.: + fax 0230/530559; 0230/213944 (biserică) E-mail: suceava@ercis.ro
Înfiinţare:	11 noiembrie 1811
Statistică:	Familii: 630 (239 înt. + 391 jum.) Credincioşi: 1183 Botezuri: 8 Prima Împărtăşanie: 14 Miruiţi: - Căsătorii: 8 Căsătorii mixte: 6 Înmormântări: 12
Parohia:	Suceava - "Sfântul Ioan Nepomuk". Biserică zidită în perioada 1820-1822, sfinţită în anul 1836, renovată, altarul sfinţit la 16 mai 2010; capela "Divina Îndurare" din cimitir sfinţită la 12 aprilie 2015.; fm: 583 (583 î. + 0 j.), cr: 1230
Filiale:	1. Iţcani - "Sfânta Elisabeta a Ungariei" (1830) - 5 km. Biserică zidită în perioada 1902-1903, sfinţită în august 1903.; fm: 41 (41 î. + 0 j.), cr: 80; 2. Mihoveni (1900) - 12 km; fm: 30 (30 î. + 0 j.), cr: 51; 3. Alte localităţi; fm: 20 (20 î. + 0 j.), cr: 39; 4. Şcheia; fm: 15 (15 î. + 0 j.), cr: 25; 5. Ipoteşti - 4 km; fm: 16 (16 î. + 0 j.), cr: 29; 6. Mitocul Dragomirnei - "Înălţarea Sfintei Cruci"; fm: 6 (6 î. + 0 j.), cr: 10
Liturghii:	d, s: 07.30; 11.00; 18.00; z: 07.30; 18.00; Iţcani: d, s: 09.00; Mihoveni: ultima duminică din lună: 14.00
Preoţi:	Paroh pr. Farţadi Alois Vicar pr. Sescu Iulian

Prezentare

(Lumina creştinului, mai 1994, p. 12-13)

Suceava, localitate situată în Moldova de Nord, este cea mai mare parohie romano-catolică din Bucovina. I se mai spune şi "Bucheland - Ţara fagului", denumire dată de autorităţile austriece după cedarea ce s-a făcut Austriei la 7 mai 1775, în urma războiului ruso-turc (1763-1774).

Oraş aşezat pe dealul din dreapta râului cu acelaşi nume, vechea cetate de scaun a Moldovei are un trecut mult mai îndepărtat decât atestarea documentară, după ce a devenit capitala statului feudal al Moldovei.

Domnitorul Petru I Muşat (1374-1392) a fost acela care a dat impuls aşezării, strămutând aici - de la Siret - scaunul domniei. Tot el a construit prima cetate de apărare a oraşului. Pentru că era aşezată la intersecţia unor importante reţele comerciale, chiar internaţionale, aşezarea a progresat, devenind cel mai important târg al ţării şi principala vamă.

În această situaţie, la Suceava desigur au fost catolici, chiar pe vremea Episcopiei de la Siret, dar lipsesc documentele. Prezenţa catolicilor la Suceava este confirmată în 1599 de episcopul Bernardino Quirini. El găseşte la Suceava 30 de familii catolice, cu 153 de credincioşi şi vreo 2000 de soldaţi polonezi şi unguri la curtea domnească.

La Suceava erau atunci două biserici catolice, dar nu specifică unde erau amplasate.

În octombrie 1641, episcopul Petru Bogdan Baksic precizează că una din aceste biserici, "Sfânta Treime", era amplasată în oraş, lungă de 27 de paşi, "belissima", cu trei altare iar cealaltă era în cetate, la curtea domnească, mare de 23 x 10 paşi, dar nu era folosită. Episcopul Petru Bogdan Baksic a găsit la Suceava numai 40 de catolici, menţionând că numărul lor este în descreştere.

Scăderea numărului catolicilor din Suceava s-a datorat schimbării capitalei la Iaşi, a lipsei de preoţi, precum şi a războaielor şi jafurilor care s-au abătut asupra Moldovei în anii următori.

După 7 mai 1775, în perioada Administraţiei de ocupaţie militară austriacă au început să vină la Suceava civili pentru organizarea administrativă a teritoriului şi a vieţii comerciale. Numărul catolicilor a început să crească.

Parohia de la Suceava, înfiinţată în 1786, este scoasă de sub jurisdicţia Episcopiei de Bacău, prin Decretul Sfântului Scaun din 11 aprilie 1796 şi încorporată în Arhiepiscopia de rit latin din Lemberg.

Prin anul 1816 era paroh la Suceava pr. Francisc Stieber, din Dieceza Leitmeritz - Moravia. Găsind în Suceava un însemnat număr de credincioşi, iar condiţiile de celebrare a slujbelor religioase fiind precare, s-a adresat episcopului său pentru a obţine fonduri de construire a unei noi biserici. Acesta i-a dat o recomandare la Administraţia Centrală din Viena şi de aici s-au primit planurile şi ordonanţarea sumelor necesare pentru construcţia bisericii actuale din Suceava. Lucrările de construcţie au început în anul 1820 şi s-au terminat în anul 1822. Biserica a primit ca patron pe sfântul Ioan Nepomuk, preot şi martir, sărbătorit la 16 mai. În biserica nouă s-a rezervat un altar special pentru armenii catolici, iar vechea biserică, a Sfintei Treimi, a rămas pentru rutenii catolici.

La început era un singur decanat pentru toată Bucovina, la Cernăuţi. Cu dispoziţia nr. 1978 din 8 iunie 1828, Înaltul Consistoriu mitropolitan din lemberg a înfiinţat la Suceava un vice-decanat, numind în această funcţie pe parohul din Suceava, pr. Franz Stüber. În anul 1847 acest vice-decanat a fost transformat în decanat şi la Suceava a fost mereu decanat chiar după repatrierea etnicilor germani din 1941.

Repatrierea etnicilor germani din anul 1941 a fost o catastrofă pentru viaţa catolică din Suceava: dacă înainte de această dată era aproape 6.000 de catolici, după această operaţie abia au mai rămas 200 de familii. Ulterior numărul lor a sporit prin aşezarea, în zilele noastre a muncitorilor catolici veniţi la centrele industriale înfiinţate în zonă.

De Parohia Suceava aparţin în prezent mai multe filiale: Moara, Iţcani, Mitocul Dragomirnei, unde sunt biserici şi Mihoveni, Sfântul Ilie, Frumoasa, Lizaura, Ipoteşti, fără biserici.

În prezent, Parohia Suceava are împreună cu filialele 996 de familii şi 2.512 de suflete: români, poloni, nemţi, armeni, ucraineni.

Bucuria de a fi creştin catolic, coloritul mai multor civilizaţii şi tradiţii bogate imprimă comunităţii din Suceava o notă de frumuseţe, variaţie şi trăiri sufleteşti deosebite, oferind posibilitatea de a lucra uniţi pentru slava lui Dumnezeu şi promovarea iubirii.

Pr. Dumitru Patraşcu

* * *

Bicentenarul Parohiei Suceava

(Lumina creştinului, februarie 2012, p. 13)

Celui care ajunge în centrul oraşului Suceava (strada Ştefan cel Mare, vizavi de Palatul Administrativ), atenţia îi este atrasă imediat de o biserică mare, cu un singur turn. Biserica aparţine comunităţii catolice şi are hramul "Sfântul Ioan Nepomuk". Duminică, 11 decembrie 2011, comunitatea parohială a marcat bicentenarul înfiinţării parohiei.

Istoria prezenţei catolicilor în oraş este extrem de interesantă. În anul 1599 sunt semnalaţi 153 de credincioşi catolici şi aproximativ 2.000 de soldaţi la curtea domnească. Aceştia aveau două biserici "din zid"; una în oraş, cu hramul "Sfânta Treime", cealaltă, la curtea domnească, cu hramul "Corpus Domini". În decursul anilor, numărul catolicilor a scăzut tot mai mult.

Arhiepiscopul Marco Bandini a vizitat comunităţile din Moldova între 19 octombrie 1646 şi 20 ianuarie 1647. În urma vizitei a redactat aşa-numitul "Codex Bandini" în care descrie toate locurile pe unde a trecut. La Suceava a ajuns la 10 decembrie 1646. În târg bântuia ciuma. El găseşte aici 25 de credincioşi, "cu copii cu tot", deşi află că "odinioară erau în număr de peste 8.000". "Există încă două biserici catolice de piatră, subliniază raportul; odinioară erau mai multe; pe una, părăsită, aflată în grădina principelui, acesta a vrut s-o dărâme, dacă mitropolitul său nu l-ar fi sfătuit să se oprească, ca nu cumva, după exemplul lui, regele polon să facă acelaşi lucru, în regatul său, cu bisericile ortodoxe". Cealaltă biserică, spre nord de curtea domnească, fusese renovată în anul 1638 şi avea trei altare. Avea o casă parohială şi un cimitir înconjurat cu bârne.

Alte rapoarte menţionează că în anul 1661 erau 30 de credincioşi, iar în anul 1682 mai era doar un singur catolic. După anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic (1775) au sosit în oraş funcţionari şi muncitori catolici din Boemia, Moravia şi Slovacia, fiind păstoriţi la început de capelani militari. Catolicii nu aveau biserică. În oraş, existau opt biserici ortodoxe şi trei armeneşti. Începând cu anul 1780, credincioşii ortodocşi au dat posibilitatea catolicilor de a se ruga în biserica "Învierea Domnului".

Parohia a fost înfiinţată la 11 noiembrie 1811. Actul de înfiinţare al parohiei este un decret emis de Curtea de la Viena. Actuala biserică a fost construită între anii 1820 şi 1822, sub coordonarea primului paroh, pr. Franz Stieber. A fost sfinţită în anul 1836, fiind închinată Sfântului Ioan Nepomuk (c. 1345-1393). Biserica este în stil baroc, cu influenţe clasiciste, cu trei nave. Un altar era rezervat armenilor catolici. În anul 1841 sau 1846, în turnul bisericii s-a instalat un orologiu. În partea dreaptă şi în cea stângă a intrării se află două statui: Sfântul Ioan Nepomuk, realizată de un artist din Cernăuţi, şi Caietan, donată de Kajetan Theodorowicz în anul 1861. Biserica a trecut prin mai multe renovări. La 17 mai 2009, în piaţeta din faţa bisericii s-a sfinţit statuia papei Ioan Paul al II-lea. Majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat din Suceava, în anul 1940 rămânând doar 200 de familii. Astăzi, sunt peste 1.600 de catolici: germani, polonezi şi români. În cei 200 de ani au slujit zece parohi.

La sfânta Liturghie la care s-au amintit cei 200 de ani au participat şi credincioşi din localităţile care aparţin sau au aparţinut de Suceava, precum Iţcani, Mihoveni şi Moara. La finalul celebrării s-a cântat, potrivit tradiţiei bucovinene, în trei limbi (germană, polonă şi română), iar corul tineretului a susţinut un concert de colinde. Tot cu această ocazie s-a lansat şi situl parohiei: www.prcsv.ro. Pr. Iosif Păuleţ, parohul comunităţii, a declarat: "Este de datoria noastră să nu-i uităm pe înaintaşi - preoţi şi credincioşi - şi să transmitem urmaşilor comoara credinţei, până când ne vom întâlni cu toţii în marea familie a copiilor lui Dumnezeu, în ceruri".

Pr. Cornel Cadar