» înapoi la cuprins « >

Ordinul Benedictin - Surorile Benedictine contemplative

Cateheza 27. Roagă-te şi munceşte

Din operele fondatorului

Sfântul Benedict începe Regula pe care a scris-o folosind cuvântul ,,Ascultă" şi o încheie invitând la ascultarea Sfintelor Scripturi. Om practic şi clarvă­zător, Benedict sintetizează regulile de bază ale vieţii mănăstireşti într-un moto dătător de energie: ,,Ora et labora", "Roagă-te şi munceşte".

Întâietatea este dată lui Dumnezeu, care pretinde ca rugăciunea să aibă locul privilegiat în viaţa călugărului, fără ca acesta să neglijeze impor­tanţa muncii făcute în spirit de slujire, cu seriozitate şi cu responsabilitate, mereu în ascultare şi sub legea carităţii.

,,Acesta este zelul pe care călugării trebuie să-l cultive cu arzătoare iubire: să-şi dea întâietate în a se stima reciproc; să suporte cu neobosită răbdare infirmităţile lor fizice şi morale; să se asculte reciproc; nici unul să nu caute avantajul personal".

(Regula Benedictină, capitolul 72)

O întoarcere în timp

1. Om al rugăciunii

Sfântul Benedict (480-547) s-a născut la Norcia, în Umbria. Fiind student la Roma, condamnă societatea coruptă din timpul său, se retrage în singurătatea de la Subiaco pentru a-l căuta pe Dumnezeu şi pentru a trăi sub privirea sa. Faima şi sfinţenia sa atrag discipoli destul de repede şi în jurul lui formează o comunitate religioasă. Obligat să părăsească Subiaco, îşi mută comunitatea la Monte-Cassino. Aici scrie o Regulă, în care reuşeşte să sin­tetizeze regulile din tradiţiile monastice anterioare. De aceea, sfântul Benedict este numit părintele monahismului occidental. A murit la 21 martie 547. Chiar din secolul al VIII-lea, amintirea lui este celebrată la 11 iulie.

2. Model de viaţă creştină şi monastică

Călugărul benedictin îl caută pe Dumnezeu şi, prin rugăciune şi muncă, răspândeşte pacea în cadrul comunităţii sale frăţeşti, sub conducerea unui părinte spiritual, numit abate. În idealul benedictin - "Credincios spiritului evangheliei" - primul loc este oferit căutării lui Dumnezeu şi împă­răţiei sale. Regula "să nu preferi nimic în locul iubirii lui Cristos" presupune regula "să nu preferi nimic în locul iubirii fraţilor". În persoana fraţilor, prin credinţă, este văzută întotdeauna persoana lui Isus Cristos.

3. Scara umilinţei

Mănăstirea benedictină este o ,,şcoală a serviciului divin". Aici se învaţă ascultarea într-un climat de tăcere şi pace, ascultarea ca răspuns de iubire dat aceluia care ne-a iubit cel dintâi, oferindu-şi propria viaţă în dar lui Dumnezeu pentru un bine comun. La această "şcoală" toţi pot găsi un ajutor şi un sprijin pentru a face mai autentică şi mai zeloasă viaţa lor de fii ai lui Dumnezeu. Pentru aceasta, însă, este necesar un drum de asceză, umilinţă, tăcere, ascultare neobosită a cuvântului lui Dumnezeu ("lectio divina", lectura divină) şi de generozitatea sacrificiului. Pe acest drum, persoana ajunge la o credinţă profundă, împărtăşeşte o libertate interioară şi are o adevărată curăţenie a inimii. Într-adevăr, doar atunci când persoana se eliberează de pasiunile omeneşti, poate fi capabilă de o iubire gratuită pentru Dumnezeu, pentru fraţii cu care trăieşte în comunitate şi pentru toţi oamenii.

În zilele noastre

Ziua surorilor benedictine este în mod armonios ritmată de două ocupaţii principale: rugăciunea şi munca ("Ora et labora"). Sora benedictină este o persoană obişnuită, pătrunsă şi înflăcărată de iubirea lui Isus Cristos. "Nedorind nimic şi pe nimeni altcineva în afară de el", ea îl caută asiduu în simplitatea vieţii cotidiene pe Isus Cristos, contemplându-l în toate şi în toţi.

Viaţa trăită în singurătatea mănăstirii, dar unită cu toţi prin rugăciune şi respectarea regulii monastice benedictine împreună cu celelalte surori - pe care aceeaşi iubire a lui Cristos le-a chemat la viaţa religioasă - le ajută, în ciuda limitelor impuse de fragilitatea umană, să-şi îndrepte privirea şi existenţa lor spre adevărurile veşnice. Prin lectura constantă a cuvântului lui Dumnezeu, sora benedictină este capabilă să interpreteze semnele timpului, să înţeleagă şi să primească, în rugăciunea şi meditaţia ei, durerile şi necesităţile celor ce păşesc pragul mănăstirii.

Întrebări pentru discuţii în grupuri mici

1. În cartea a doua a ,,Dialogurilor'', scrisă de sfântul Grigore cel Mare, se spune că sfântul Benedict obişnuia să o întâlnească pe sora lui, sfânta Scolastica, o dată pe an. În acea întâlnire, îşi împărtăşeau unul altuia expe­rienţele de viaţă spirituală. Se spune, de asemenea, că puterea rugăciunii sfintei Scolastica era deosebită, deoarece iubea foarte mult. În anul 2009, la Editura Sapientia, a apărut o carte despre viaţa sfântului Benedict şi despre Regula benedictină. Aţi citit această carte? Prin ce anume se remarcă sfântul Benedict? Ce caracterizează în mod deosebit Regula benedictină?

2. Spiritualitatea Regulii benedictine a fost o lumină în orice epocă a istoriei şi este mereu actuală. Oamenii şi popoarele timpului nostru sunt mereu în conflict între ei, deoarece sunt împinşi mai mult de dorinţa de a domina, decât de dorinţa de a servi, deoarece sunt cuprinşi de dorinţa de a poseda, în locul dorinţei de a împărţi. În ce măsură reuşeşte sora benedictină să acorde un spaţiu celuilalt?

3. Vocaţia sorei benedictine de clauzură proclamă primatul lui Dumnezeu în lume. Numai Dumnezeu este suficient! Doar Cristos este totul! La Viişoara, judeţul Neamţ, se află singura mănăstire benedictină de clauzură din România. Încă din anul 2003, în mănăstirea Maica Unităţii, surorile participă la durerile şi speranţele fraţilor prin intermediul rugăciunii şi al contemplaţiei. Cunoaşteţi spiritul monastic benedictin? Prin ce se distinge o mănăstire de clauzură? Ce anume este specific surorilor benedictine de la Viişoara?

Momente de rugăciune

(Se pot face intenţii spontane)

Tatăl nostru

Rugăciune finală

Tu care ai instituit şcoala serviciului divin

Tu care ai iubit solitudinea în comuniunea adevărată

Maestru al ascultării cuvântului lui Dumnezeu

Maestru al înţeleptei moderaţii

Patron al Europei

(Din Litania sfântului Benedict)

O Marie, maica lui Isus şi maica Bisericii, care ai fost aleasă să oferi ome­nirii pe autorul sfinţeniei şi al unităţii şi care eşti atât de cinstită şi iubită de poporul nostru, învredniceşte-ne pe noi, care te-am ales să fii Maica Unităţii, de ocrotirea ta cerească şi de iubirea ta de mamă, ca să formăm un singur popor, cu o singură inimă şi credinţă care să-l laude, să-l preamă­rească pe acelaşi unic Dumnezeu, Tatăl, Fiul şi Duhul sfânt, căruia să-i fie cinste şi laudă în veci vecilor. Amin.

Marie, Regina Unităţii, roagă-te pentru noi!

(Rugăciune la Maica Unităţii)

Reflecţii şi mărturii

(Online pe site-ul www.ercis.ro, meniul Cateheză/Anul Vieţii Consacrate)

- Sfântul Benedict, patronul Europei

(www.suroribenedictineviisoara.blogspot.ro/p/manastiri-surori.html)

- Domnul nu se lasă învins în generozitate!

(Maica Abatesă Cristina Pirro, OSB)

- Mănăstirea Benedictină "Maica Unităţii" (Mons. Paolo De Nicolo)

Sr. M. Lauretana Balaş, OSB

» înapoi la cuprins «