» înapoi la cuprins «

Urmarea lui Isus Cristos

"Ordinul Fraţilor Minori Conventuali"

Cateheza 11

Imitarea lui Cristos, sărac şi umil

Din operele fondatorului

"Şi după ce Domnul mi-a dăruit fraţi, nimeni nu mi-a arătat ce trebuie să fac, dar însăşi cel preaînalt îmi mi-a descoperit că trebuie să trăiesc după modelul sfintei evanghelii" (Testamento di San Francesco).

Regula şi viaţa Fraţilor Minori este aceasta: a păstra sfânta evanghelie a Domnului nostru Isus Cristos, trăind în ascultare, fără nimic propriu, şi castitate. Fratele Francisc promite ascultare şi respect papei Honoriu, precum şi succesorilor săi aleşi în mod canonic, şi Bisericii Romane - aceasta a fost carisma particulară a sfântului Francisc de Assisi, imitarea celui sărac şi umil.

Umilinţa întrupării l-a învăţat cât de mare este iubirea lui Isus, Dumnezeu-om, care s-a făcut ca unul dintre noi şi a voit să împărtăşească realitatea celui mai sărac dintre săraci. În pătimirea lui Cristos, sfântul Francisc a descoperit "supunerea binevoitoare" a Fiului lui Dumnezeu care a asumat durerea, umilirea şi părăsirea totală din dragoste pentru răscumpărarea omului.

O întoarcere în timp

1. "Solul marelui Rege"

Sfântul Francisc se naşte în anul 1182, la Assisi, în Italia, şi primeşte la botez numele Giovanni. În timpul tinereţii, destul de zvăpăiate, participă la ciocnirile armate al comunei natale şi mai bine de un an este luat prizonier de război la Perugia, fiind eliberat la sfârşitul anului 1203. După doi ani începe o viaţă nouă. Îmbrăcat cu o haină sărăcăcioasă în formă de cruce şi numindu-se "Solul marelui Rege", Francisc începe să predice cu fervoare pacea şi pocăinţa. Cu aprobarea episcopului, duce o viaţă de pocăinţă, care va provoca o schimbare radicală în viaţa Bisericii. În septembrie 1224, pe muntele Verna, primeşte stigmatele, iar doi ani mai târziu, la doar 44 de ani, se îndreaptă spre casa Tatălui ceresc.

2. Carisma franciscană

"Imitarea celui sărac şi umil" este forma de viaţă şi de mărturisire evanghelică începută de sfântul Francisc de Assisi, prin darul Duhul Sfânt, în cadrul Bisericii. Această carismă este transmisă ordinului de sfântul Francisc - în calitate de fondator - şi este dezvoltată constant, de-a lungul istoriei, de acelaşi ordin. Carisma franciscană se particularizează prin specificul "conventual", termen care apare în documentul papei Inocenţiu al IV-lea, Cum tamen veri, din anul 1250.

3. "Supunerea binevoitoare"

Sfântul Francisc îşi propune nu numai să se integreze în viaţa comunităţii ecleziale, adică să simtă, să trăiască, să muncească în comuniune cu ceilalţi credincioşi, ci să se implice în întreaga misiune apostolică a Bisericii. Înflăcărat de dorinţa vestirii bunătăţii lui Isus Cristos, devine un apostol itinerant al Evangheliei, ajungând până acolo încât să nu se mai considere prietenul Domnul, dacă nu reuşeşte să aprindă de iubire sufletele răscumpărate de Mântuitorul. El însuşi îi trimite pe fraţi în misiune, dincolo de graniţele Italiei, iar pentru o mărturisire autentică a credinţei le recomandă două atitudini: mărturia vieţii, adică "să se iubească şi să nu se certe"; şi predicarea, prin care "să vorbească atunci când Dumnezeu le va da harul".

În zilele noastre

Fratele franciscan îşi propune să devină un model de apostol - asemenea sfântului Francisc - să-şi trăiască viaţa în comuniune cu exigenţele Bisericii şi să menţină mereu legătura cu ambientul religios, social, cultural şi economic al timpului său. El este chemat să trăiască urmarea lui Cristos în fraternitate şi alături de omul rătăcit şi temător, însetat de pace, de libertate şi de dreptate.

Carisma franciscană îl ajută pe orice frate să se întâlnească zi de zi cu marile bucurii şi probleme ale omului contemporan. Astfel, el împărtăşeşte cu ceilalţi satisfacţia sufletească a solidarităţii tot mai extinsă între popoare, sensibilitatea crescândă faţă de calitatea vieţii umane, grija faţă de creaţie, în toate formele ei. În acelaşi timp, în activitatea fratelui franciscan sunt prezente preocupările şi problemele oamenilor de astăzi, care se prezintă sub forma egoismului în toate formele sale (materialism, hedonism, consumism), sub forma naţionalismului bolnav sau a stăpânirii altora, sub masca separării tot mai mari între bogaţi şi săraci sau a lipsei de respect faţă de viaţă. Prin trăirea carismei sale, fratele franciscan vesteşte şi mărturiseşte prin modul său de viaţă evanghelic, solidar cu cei mai din urmă ai societăţii, că există mai multă bucurie în a da decât în a primi: scopul vieţii sale este să vestească pacea, unde este duşmănie, şi să ducă iubirea, unde este ură.

Urmând exemplul sfântului Francisc, fraţii franciscani îşi însuşesc şi mărturisesc următoarele trei aspecte principale:

- Viaţa în comunitate: prin trăirea fraternă (rugăciunea comună; activităţile şi bunurile împărtăşite; lectio divina etc.) pe urmele sărăcuţului din Assisi;

- Atenţie deosebită faţă de Biserică: prin ascultarea faţă de ceea ce doreşte şi vrea Biserica - popor a lui Dumnezeu - şi prin exprimarea fidelităţii faţă de Sfântul Părinte papa;

- Activitatea în oraşe şi sate: prin împlinirea operelor de apostolat, întâmpinând problemele şi împărtăşind aşteptările contemporanilor.

Întrebări pentru discuţii în grupuri mici

1. De la idealul de libertate şi luptă, la sărutarea rănilor unui lepros şi la compunerea unuia dintre cei mai profunzi imni - "Cântarea fratelui soare" - viaţa sfântului Francisc este presărată cu trăiri şi evenimente deosebite. Ce momente remarcabile vă amintiţi din viaţa acestui mare sfânt?

2. Carisma se află la baza vieţii fiecărui frate minor conventual. Ştiaţi că în Dieceza de Iaşi fraţii sunt prezenţi în pastoraţia din zece parohii, în 13 comunităţi, dintre care două sunt comunităţi formative? În total, în Dieceza de Iaşi există 78 de preoţi franciscani şi patru fraţi. Ce ştiţi despre Seminarul Franciscan din Roman şi despre activitatea "Academiei Petru Tocănel"?

3. Anul acesta Fraţii Minori Conventuali din România celebrează un dublu jubileu: 120 ani de la înfiinţarea canonică a Provinciei şi 25 ani de la redeschiderea acesteia şi reluarea activităţilor ei. Cunoaşteţi aspecte din trecutul misionar al fraţilor franciscani? Ce ştiţi despre operele şi proiectele organizate şi desfăşurate în prezent de fraţii franciscani în Dieceza de Iaşi?

Momente de rugăciune

(Se pot face intenţii spontane)

Tatăl nostru

Rugăciune finală

Tu eşti sfânt, Doamne, unicul Dumnezeu,

care înfăptuieşti lucruri minunate,

tu eşti puternic, tu eşti mare,

tu eşti cel preaînalt,

tu eşti rege atotputernic, tu, Tată sfânt,

regele cerului şi al pământului (...).

tu eşti iubire şi caritate,

tu eşti înţelepciune,

tu eşti umilinţă, tu eşti răbdare,

tu eşti frumuseţe, tu eşti blândeţe,

tu eşti siguranţă, tu eşti linişte,

tu eşti bucurie şi veselie,

tu eşti speranţa noastră (...),

Doamne mare şi minunat,

Dumnezeu atotputernic,

Mântuitor milostiv.

(Sfântul Francisc, Laudă Dumnezeului celui preaînalt)

Reflecţii şi mărturii

(Online pe site-ul www.ercis.ro, meniul Cateheză/Anul Vieţii Consacrate)

• Date biografice ale Sfântului Francisc de Assisi (http://ofmconv.ro)

• Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman (http://ofmconv.ro)

• Opere şi proiecte ale părinţilor franciscani

  • spirituale:

    • Odinul Franciscan Secular (http://ofmconv.ro);

    • Armata Maicii Domnului (http://ofmconv.ro);

  • tipografice:

    • Editura Serafica (http://www.edituraserafica.ro);

    • Mesagerul Sfântului Anton (http://www.mesagerulsfantulanton.com);

  • umanitare:

    • Fundaţia umanitară Pacea (http://centrulsocialsfanton.blogspot.ro)

Alte surse:

• Părinţii franciscani conventuali (http://ofmconv.ro)

• Liceul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman (http://ltf.ofmconv.ro)

• Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman (http://itrcf.ofmconv.ro)

• Jubileul Provinciei "Sfântul Iosif" (http://ofmconv.ro)

• Cântecul fratelui soare (http://ofmconv.ro).

Pr. Damian Anton OFMConv.

» înapoi la cuprins «