» înapoi la cuprins «

Familia şi emigraţia

Scopul

Conştientizarea complexităţii fenomenului emigrării şi efectelor ei asupra vieţii de familie.

Obiective

- conştientizarea că păstrarea familiei unite este mai potrivită pentru trăirea unei vieţi creştine;

- găsirea de soluţii eficiente pentru combaterea efectelor emigrării;

- conştientizarea că prezenţa părinţilor în viaţa copiilor este mai importantă decât banii şi bunurile materiale;

- conştientizarea faptului că emigrarea într-o ţară străină presupune un proces de adaptare la o altă civilizaţie, de care nu toţi oamenii sunt capabili.

Consideraţii

Emigraţiile reprezintă fenomenul părăsirii ţării proprii în schimbul stabilirii (temporare sau definitive) într-o altă ţară. Fenomenul emigraţiei atinge nu numai cercurile politice, dar şi relaţiile între persoane, divizând fizic şi emoţional prieteni, familii şi comunităţi.

Emigrarea nu este o decizie simplă, mai ales pentru creştinii angajaţi în trăirea credinţei. Spre deosebire de creştinii de circumstanţă, creştinii veritabili iau în discuţie nu numai chestiunile financiare, ci şi pe cele de factură familială, spirituală, cu finalitate în creşterea spirituală. Considerăm că situaţiile concrete de viaţă pot să fie variate, de la un caz la altul, tot la fel cum procesul maturizării spirituale este specific pentru fiecare creştin în parte. Toate deciziile vieţii noastre, incluzând aici emigrarea, reprezintă parte a unui mare întreg. Dumnezeu va folosi şi decizia de emigrare, chiar dacă se va dovedi nejustificată, pentru un mai mare bine al nostru. Întrebarea fundamentală este: "Eşti tu dispus să călătoreşti, să emigrezi împreună cu Dumnezeu?".

Unele dintre motivele emigraţiei ar fi următoarele:

- dezinteres pentru oportunităţile de realizare profesională din ţară;

- căutarea asiduă a unui trai de viaţă mai bun (o casă, o maşină);

- căutarea unor condiţii de viaţă mai bune pentru copiii lor, pentru o reuşită materială şi profesională a acestora;

- recunoaşterea profesională într-o altă ţară care oferă salarii mai bune pentru aceeaşi muncă prestată;

- locuri de muncă puţine şi prost plătite pentru tinerii absolvenţi;

- rezolvarea unor probleme medicale, mai mult sau mai puţin rezolvabile în România.

Efectele emigrării la locul de destinaţie

- majoritatea imigranţilor acceptă slujbe refuzate de autohtoni;

- pentru firmele din ţările de destinaţie, emigraţia înseamnă salarii mici şi profituri mai mari;

- cei fără documente muncesc pe salarii mici, fără asigurări şi în condiţii dificile;

- creşterea numărului accidentelor de muncă în cadrul emigranţilor;

- dificultăţile legate de recunoaşterea abilităţilor profesionale şi a calificărilor reprezintă bariere semnificative;

- emigrantului român îi este ruşine de originea sa, de ţara de baştină, de conaţionalii săi şi chiar de credinţa strămoşilor şi se ascunde în necunoscut;

- pierderea identităţii din ţară, face pe mulţi emigranţi români, foşti oameni respectabili, serioşi, muncitori şi chiar cu frica lui Dumnezeu, din diverse motive, să devină infractori;

- pentru unii dintre cei care emigrează se produce un fel de ciocnire a civilizaţiilor;

- unii dintre ei îşi aduc apoi copii, rude, prieteni, înfiinţează adevărate colonii.

Efectele emigrării la locurile de domiciliu ale emigranţilor

- forţa de muncă este decimată de emigraţie, din ce în ce mai mult;

- şcolile din România au tot mai puţini elevi;

- dezinteresul copiilor rămaşi acasă faţă de şcoală şi faţă de muncă în general, având senzaţia falsă că munca în străinătate, la care se gândesc încă de mici, este uşoară şi aduce mulţi bani;

- banii trimişi în ţară reprezintă pentru familiile rămase acasă, un venit suplimentar, dacă nu chiar unicul sprijin financiar;

- tot mai multe familii se destramă sporind numărul divorţurilor;

- se micşorează rata natalităţii;

- se încurajează viaţa libertină reducând numărul căsătoriilor şi creşterea vârstei de întemeiere a familiilor;

- părinţii în vârstă care au copiii plecaţi rămân fără sprijinul lor şi se simt părăsiţi;

- unii se întorc acasă cu afecţiuni psihice din cauza singurătăţii, lipsei celor dragi şi condiţiilor de muncă;

- oamenii se îndepărtează de Biserică, de cele sfinte, de Dumnezeu.

Efectele emigrării asupra copiilor

- copiii care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate resimt acut lipsa dragostei acestora;

- copiii ai căror părinţi au plecat la muncă, în străinătate, rămân în grija unuia din părinţi, a bunicilor sau a unor rude îndepărtate;

- copiii învaţă de la 6-7 ani să aibă grijă de ei şi de ce nu, de fraţii mai mici; tinerii renunţă la prietenii, la distracţie, la viaţa personală şi joacă rolul de tată pentru fraţii mai mici;

- copiii din ciclul primar încep să mintă, să chiulească, să frecventeze grupuri stradale pentru că nu mai pot comunica bine cu ceilalţi membri ai familiei; încep să fie agresivi şi instabili emoţional;

- elevii de gimnaziu, din cauză că rămân nesupravegheaţi de părintele de care obişnuiau să asculte, pot deveni agresivi verbal şi fizic, din cauza frustrărilor, a anxietăţii şi marginalizării care încep să se manifeste. Aceste nereguli pot fi reparate cu o serioasă consiliere;

- agresivitatea multor copii din generaţia "singur acasă", refuzul lor de a accepta că au probleme, durerea cauzată de lipsa părinţilor îi transformă, la maturitate, într-o generaţie de adulţi neintegraţi social;

- copilul care creşte fără părinţi sau numai cu unul dintre ei va deveni un adult care nu înţelege sensul căsătoriei; nu vor avea încredere în instituţia căsătoriei şi, în general, în oameni;

- sunt copii care ajung în centre de plasament, pentru că părinţii plecaţi la lucru peste hotare "au uitat" că au acasă nişte suflete care au nevoie de ei.

Soluţii

- asigurarea unor venituri decente pentru familiile foarte sărace, acordarea de stimulente financiare sau în natură;

- mărirea numărului de asistenţi sociali care să se ocupe de copiii rămaşi acasă, astfel încât efectele emigrării asupra lor să fie cât mai mici;

- implementarea de către inspectoratele şcolare şi organizaţiile neguvernamentale a unor programe de prevenire şi combatere a traficului de persoane, de micşorare a efectelor emigraţiei asupra elevilor, de prevenire a abandonului şcolar şi a delincvenţei printre elevii cu părinţi emigraţi.

Cea mai bună soluţie se află în fiecare dintre noi implicat în acest eveniment.

În cazul în care eşti hotărât să emigrezi te sfătuim:

1. Informează-te amănunţit despre: ţară, muncă, locul unde vei emigra, sănătatea proprie, posibilităţi de comunicare cu cei rămaşi acasă, posibilităţi de transport, documente de călătorie.

2. Sfătuieşte-te cu: familia, rudele şi prietenii şi alte persoane care au fost sau sunt în aceeaşi situaţie.

3. Pregăteşte-te spiritual: roagă-te pentru ca Dumnezeu să te lumineze să iei decizia cea mai bună, să te întărească, să te ajute în această încercare; încredinţează-te în mâinile Domnului cu hotărârea de a nu te îndepărta de el în nici o împrejurare.

4. Pregăteşte-te material: cu toate cele necesare acestei călătorii, fără a pune în pericol siguranţa locuinţei şi alimentaţiei tuturor membrilor din familie.

Întrebări şi discuţii

- Daţi exemple de efecte pozitive şi negative ale fenomenului emigrării.

- Găsiţi şi alte soluţii alternative la emigrare.

- Care ar fi rugăciunea unui copil care are părinţii emigraţi?

» înapoi la cuprins «