|
Nu ajunge să spui: "Te iubesc!"
Text biblic:
Magisteriu:
Punct de plecare: Fiecare persoană are datoria să iubească și să fie iubită. Soțul și soția trebuie să își exprime iubirea, nu doar prin cuvinte, ci celălalt să înțeleagă că este iubit. Aceeași iubire trebuie simțită mai târziu și de copii. Conținut: În catehezele anterioare am văzut ce înseamnă a iubi și ce nu înseamnă a iubi. Vom încerca să atingem în continuare câteva aspecte practice ale acțiunii de a iubi. Fiind creștini, în acest domeniu, exemplul cel mai la îndemână ne este însuși Isus Cristos, cel care a experimentat iubirea în cel mai înalt grad, până la jertfa de sine. Această iubire el a experimentat-o în mai multe feluri. A iubit mai întâi prin cuvinte. Dialogurile lui cu apostolii, întâlnirea cu Nicodim (cf. In 3), cu femeia samariteană în miezul zilei, în loc public (In 4), la Cina de Taină etc., toate acestea sunt dovezi clare ale unei iubiri care pornea de la cuvânt. A iubit apoi prin gesturi concrete: I-a luat pe copii în brațe și i-a binecuvântat (cf. Mc 10,13-14); l-a vindecat pe lepros prin atingerea rănilor lui (cf. Lc 5,13); a schimbat apa în vin la nunta din Cana Galileii (In 2,1-11); l-a vindecat pe paraliticul de la scăldătoarea Betesda (In 5,1-18); a înmulțit pâinile și peștii și a săturat mulțimile cu ele (cf. In 6) etc. Mulți specialiști în psihologie sau pedagogie sunt de acord că fiecare persoană primește și oferă iubirea într-un mod specific. Este asemenea comunicării verbale, prin diferite limbi. Fiecare are o "limbă maternă", sau un limbaj primordial în care comunică cel mai bine. Este posibil ca doi soți să se iubească, dar, neștiind să se facă înțeleși, fiecare să aibă impresia că nu este iubit. Există mai multe modalități de a exprima iubirea într-o familie. Printre acestea amintim: cuvintele de apreciere, timpul acordat celuilalt, mici daruri, anumite servicii făcute celuilalt, apoi anumite atingeri fizice. 1. Cuvinte de apreciere Persoana care are ca limbaj de bază cuvintele de apreciere înțelege că este iubită atunci când partenerul îi vorbește frumos. Aprecierea acțiunii ei îi sună ca o muzică plăcută. De asemenea, încurajarea pentru a face ceva ce își dorește, îi dă aripi. Cu siguranță că ea va sesiza dacă sunt doar cuvinte goale, sau spuse cu ironie. În schimb, indiferent de context, fie direct, sau indirect, aprecierile sunt foarte bine recepționate. O asemenea persoană înțelege că "viața și moartea sunt în puterea limbii" (Pr 18,21) și că atunci când neliniștea din inima omului îl doboară, "o vorbă bună îl înveselește" (Pr 12,25). 2. Timpul acordat celuilalt Persoana care are ca limbaj primordial al dragostei un timp pe care îl acordă în exclusivitate celuilalt, dorește să aibă atenția neîmpărțită a partenerului său. Uneori se folosește expresia timp de calitate, cu toate că nimeni nu este mulțumit doar cu un timp de calitate. Treizeci de secunde de atenție neîmpărțită, nu vor fi niciodată mulțumitoare pentru cineva. Timpul este mulțumitor, dacă are atât elementul calității, cât și al cantității. Adevărul e că, a da cuiva timp, înseamnă a-i dărui lui o parte din viața ta. Timpul petrecut cu el este viață împărtășită cu el. 3. Micile daruri Persoana care are ca limbaj primordial al dragostei darurile, înțelege prin orice cadou, oricât de mic ar fi el, că este iubită. Adesea, oamenii asociază darurile cu relația lor: copiii aduc flori părinților, cei care se iubesc își fac cadouri, iar cei care se căsătoresc își dăruiesc verigheta ca semn al iubirii și al fidelității lor permanente. Valoarea darurilor nu stă în prețul lor. Ele nu trebuie să fie neapărat costisitoare. Ideea transmisă prin daruri este că, fiind departe, gândul a fost ocupat de persoana celuilalt, și ca semn, i-a adus un dar. 4. Anumite servicii făcute celuilalt Persoana care are ca limbaj primordial al dragostei anumite servicii făcute celuilalt, se simte iubită când partenerul face anumite lucruri, chiar mărunte, pentru el. Astfel de gesturi pot deveni foarte ușoare în cazul în care unuia îi place să facă tocmai ceea ce nu-i place să facă celălalt. Diferențele pot fi fructificate pentru binele și armonia familiei. 5. Anumite atingeri fizice Persoana care are ca limbaj primordial al dragostei atingerile fizice, se simte iubită când este mângâiată sau îmbrățișată. Adesea în mintea oamenilor, atingerile au loc în contextul, sau în cadrul exprimării sexuale a iubirii. Adevărul este că atingerile nu se rezumă doar la intimitatea sexuală, ci cuprind orice gest tandru, ca un mod practic de a spune "îmi pasă, îmi place de tine, te iubesc". Nu orice sărut sau îmbrățișare înseamnă act sexual. Pot ajunge acolo, dar în principiu nu sunt acte sexuale. Sunt atâtea modalități de a spune cuiva "Te iubesc!". Este important ca soții să-și spună deseori "Te iubesc!", dar este mai important ca fiecare dintre ei să simtă acest lucru în mod concret. Pentru discuții: - Care este motivul pentru care nu toți oamenii își exprimă iubirea în același fel?
|
|
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 * * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |