O femeie veni odata la sfântul Vincentiu Ferrer. Se plângea de barbatul ei: "Este asa de ursuz si artagos, ca nu mai pot sa-l suport". Vincentiu voia sa-i dea un mijloc prin care pacea sa se reîntoarca în familie.
"Mergi la manastirea noastra, spuse sfântul, si spune-i fratelui de la poarta sa-ti dea apa din fântâna manastirii. Când vine barbatul tau acasa sa iei o înghititura din aceasta apa. S-o pastrezi cu grija în gura si apoi vei vedea minunea.
Femeia facu tot ce i se spusese. Când barbatul veni seara acasa, imediat se vedea ca era rau dispus si nerabdator. Numaidecât femeia lua în gura o înghititura din apa misterioasa si se straduia sa n-o piarda.
Într-adevar, curând, barbatul înceta. Astfel furtuna din acea seara trecu repede.
Înca o data lua femeia acel medicament minunat si din nou se lasa cu acelasi succes. Din acel moment barbatul era altul, era transformat. Îi vorbea din nou frumos si o lauda pentru gingasia si rabdarea ei.
Fericita din cale-afara pentru schimbarea sotului ei, femeia merse în graba la întelept si-i povesti despre succesul cu apa minunata.
"Nu apa din fântâna manastiri, spuse sfântul Vincentiu, a facut minunea, ci tacerea ta. Mai înainte ai comentat înaintea barbatului tau si l-ai enervat prin contraziceri. Tacerea ta însa l-a îmblânzit". (Si astazi se mai zice în Spania: "Bea din apa sfântului Vincentiu").
* toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat
