Sa educam prin pilde si povestioare

Caietul în care se gaseste compunerea unei fetite din clasa a III-a s-a îngalbenit deja. În urma cu 40 de ani, Christine, atunci în vârsta de zece ani, a scris o compunere. Învatatoarea a citit-o în fata clasei. Compunerea este urmatoarea:

"Mâini de mama

Într-o mâna tine tigaia si gateste. Într-alta are o cârpa si sterge masa. Cu alta mâna da ceva de baut celor mai mici. Cu alta mâna pregateste masa pentru tata si pentru noi, copiii. Cu alta mâna da unui cersetor de la usa câtiva banuti. În alta mâna tine rozariul si se roaga..."

În timp ce învatatoarea citea aceasta compunere ciudata, câteva colege începusera sa râda. De aceea, ea se opri si o întreba pe fetita: "Christine, câte mâini are mamica ta de fapt?" Christine nu a fost surprinsa de întrebare. Se ridica în picioare si povesti în ritmul unei litanii: "Mama mea are..., mama mea are: doua mâini pentru tata, doua mâini pentru fiecare din cei sapte copii, doua mâini pentru servitor, doua mâini pentru animalele din ferma, doua mâini pentru lumea nevoiasa, doua mâini pentru bunul Dumnezeu când se roaga... si apoi înca doua mâini daca mai e nevoie de ceva. În total 26 de mâini".

Deodata se facu liniste în clasa. Iar învatatoarea spuse: "Tu, Christine, ai scris cea mai frumoasa compunere!"