Un tata era înaintat în vârsta si tremura în asa masura încât, la masa, varsa supa pe fata de masa. Câteodata îi curgea câte ceva si din gura. Fiului si sotiei sale le era scârba de acest lucru. În cele din urma îl pusera în spatele sobei, într-un colt. Batrânul statea posomorât si singur privind la masa. Într-o zi îi cazu din mâinile sale tremurânde farfuria din care mânca si aceasta se sparse. Nora îl ocarî de-a binelea. Apoi îi cumpara o farfurie din lemn. De acum înainte batrânul trebuia sa manânce din aceasta farfurie.
Într-o zi nepotelul de patru ani ducea în mâini câteva scândurele de lemn. "Ce faci tu aici?", îl întreba tatal. "Fac o farfurie mica, raspunse copilul. Din aceasta vor mânca tata si mama când vor îmbatrâni". Auzind aceste cuvinte, tatal si mama privira înmarmuriti unul la celalalt. Imediat îl adusera pe bunic la masa si nu mai spusera nimic când varsa ceva.