Într-o legenda din Rusia se povesteste despre o bunicuta care îngheta într-o friguroasa noapte de iarna si voia sa se încalzeasca cu o ceasca de apa fierbinte, când deodata cineva batu tare la usa. Ea nu auzi, de aceea loviturile devenira din ce în ce mai puternice.
În cele din urma deschise usa. Afara stateau pastori cu nasul rosu si zapada pe cap. Barbile lor erau înghetate. Emotionati, povestesc bunicutei despre un copil regesc care se nascuse nu departe de acel loc, tocmai în acea noapte. "Vino repede, bunicuto, îi spuse cel mai batrân dintre ei. Vino repede! Tu stii sa umbli cu copiii!" Bunicuta îsi acoperi capul. "Mâine, le spuse bunicuta, asteptati pâna mâine!" Pastorii o lasara si se reîntoarsera. Putin dupa aceea batura din nou la usa. Cersira putina carne sau pâine. Ei însisi voiau sa le duca copilului. "Mâine", le spuse bunicuta.
A doua zi, într-adevar, batrânica îsi tinu cuvântul dat. Lua un cos cu mâncare si daruri: un fular pentru femeie, o lingura de argint pentru copil, jucarii si figurine din fildes. Când sosi, staulul era gol. Da, staulul era gol.