Un dolar si 87 de centi, aceasta era întreaga ei avere în Noaptea sfânta a Craciunului. Cum sa poata cumpara cu acesti bani un cadou de Craciun pentru sotul ei? Se aseza pe fotoliu si plânse. Apoi se ridica si-si sterse lacrimile. Aici, în fata oglinzii, îi veni o idee grozava. Avea doua lucruri de care era mândra: ceasul ei de aur si minunatul ei par lung si ondulat. "Îmi voi vinde parul, îsi spuse ea, si atunci voi avea bani suficienti pentru a-i putea face sotului meu un dar".
Zis si facut. Gasi un centru care colectiona si cumpara par. Pentru parul ei primi 20 de dolari. Cu acesti bani îi cumpara sotului o bratara valoroasa de ceas. Acum sotul ei putea sa-si arate ceasul în public, deoarece pâna acum îl ascundea mereu din cauza bratarii, asa de urâta era. Se facu seara si el veni acasa. Când îsi vazu sotia cu parul scurt, deveni palid ca ceara. Ea o mângâie: "Dar va creste din nou! Totusi si asa arata frumos!" Dar ea interpretase palirea lui în mod gresit. Nu devenise palid din cauza parului ei scurt, ci datorita cadoului de Craciun pe care îl cumparase si dorea sa il ofere.
Sotia dorea sa-si cumpere niste piepteni frumosi, la care ea visa ori de câte ori trecea prin fata vitrinelor vreunei frizerii. Se potriveau asa de bine cu parul ei lung si frumos. Si acum parul este scurt. Ea îl mângâie înca o data pe sotul ei: "Va creste imediat la loc!" Si apoi îi povesti de ce este atât de scurt: "Mi-am vândut parul pentru a-ti putea face acest cadou de Craciun". Si-i înmâna bratara de ceas aurita. El o lua, zâmbi si spuse: "Va trebui sa pastram deoparte cadourile noastre pentru un anumit timp. Ele sunt prea frumoase pentru a le putea folosi acum!" Apoi îi povesti ca si el îsi vânduse ceasul pentru a-i putea face un cadou: cadoul visat".
* toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat
