Sa educam prin pilde si povestioare

Capitolul 12. Comuniune / Comunitate

272. Puterea celor mici

O pasare îsi cloci ouale pe o ramura a unui copac. Deodata zari cum un sarpe boa venea încet-încet spre ea. Biata pasare! Nu mai stia ce sa faca pentru a-si salva ouale din fata sarpelui. În acel moment trecu o maimuta pe acolo si, vazând pericolul, îi zise pasarii: "Nu te teme! Voi arunca pietre în el si astfel îl voi alunga". "Asa însa vei sparge si ouale mele!", spuse pasarea. Veni si un elefant. "Nu mai plânge! Voi scoate copacul din radacini si astfel îl voi alunga pe sarpe", spuse el. "Opreste-te! îi spuse pasarea. Vrei sa-mi spargi ouale?!" Atunci pasarea îsi zise: "Într-adevar, cei mari ai padurii nu sunt capabili sa puna pe fuga un sarpe boa, fara a-mi distruge ouale din cuib". Pentru a salva cel putin viata ei, pasarea se hotarî sa zboare din cuib. În acest moment îi veni o idee grozava: merse la furnici si solicita ajutorul lor. Imediat venira cu miile. Se urcara pe copac, apoi pe sarpe si în câteva clipe nu mai ramase din el decât pielea. "Bravo! le spuse pasarea, acum micutele mele sunt salvate!"