Un om de stiinta întâlni un batrân indian care lucra repede ca un tânar si arata foarte vesel si linistit. Cercetatorul îl întreba: "Cum se face ca mereu esti bine dispus, ca nu esti trist asa cum sunt multi oameni de vârsta ta? Ce tine trupul si sufletul tau asa de sanatos?" Batrânul îi raspunse: "Ceea ce ma face bucuros si plin de putere este ceea ce gândesc. Iata, ma gândesc la faptul ca exista flamânzi, iar eu n-a trebuit sa flamânzesc niciodata cu adevarat! Ca exista bolnavi, si eu nu am fost niciodata bolnav cu adevarat! Ca exista oameni persecutati, si eu am fost mereu om liber! Asta ma face asa de bucuros!" Omul de stiinta îi spuse: "O fi adevarat ce spui, dar nu te-ai gândit si la faptul ca exista oameni mai puternici, mai bogati, mai fericiti si mai inteligenti decât tine?"
Înteleptul raspunse: "Ia uitati-va, domnule, daca ma gândesc la acesti oameni mai puternici, mai fericiti si mai inteligenti decât mine, atunci am înaintea mea ceva din ceea ce pot deveni! Iar acest lucru nu este decât un motiv de a fi recunoscator si bucuros. Nu esti de aceeasi parere?" Omul de stiinta dadu din cap. Când voia sa-si ia ramas bun, îi spuse batrânului indian: "Batrâne, îsi multumesc! În tine stau ascunse întelepciunea si bunatatea".