În urma cu mult timp, în nordul Chinei traia un batrân a carui casa era orientata spre sud. În fata usii casei sale se înaltau doua vârfuri muntoase: Taihung si Vangvu. Acestea închisera accesul spre sud, iar razele soarelui nu puteau ajunge în casa lor. Batrânul împreuna cu fiii sai se apucara serios de treaba: voiau sa mute muntii din loc cu lopata. Vecinul lor se uita la ei si dadu din cap: "Cât de nebuni sunteti! striga el. Este absolut imposibil sa mutati din loc acesti munti uriasi".
Batrânul zâmbi si-i zise cu întelepciune: "Daca eu mor, vor continua feciorii mei. Când vor muri ei, vor lucra mai departe nepotii mei. Este adevarat ca muntii sunt înalti, dar la fel de adevarat este ca ei nu mai cresc. Puterile noastre însa pot creste. Cu fiecare lopata de pamânt pe care-l îndepartam, ne apropiem de telul nostru. E mai bine sa facem ceva decât sa ne plângem ca muntii împiedica soarele sa vina la noi".
Si, cu o convingere de nezdruncinat, batrânul continua sa sape. Acest lucru îl impresiona pe Dumnezeu asa de mult încât trimise pe pamânt doi îngeri care mutara din loc acesti doi munti.