Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 PREDICI LA RADIO IAŞI 

Anul C
Botezul Domnului

Is 42,1-4.6-7; Fap 10,34-38; Mt 3,13-17

"Tu ești Fiul meu, în tine îmi găsesc toată plăcerea" (Lc 3,22)

Iubiți credincioși, dragi radioascultători,

Biserica Catolică celebrează cu bucurie, în această duminică, Botezul lui Isus, adică Botezul Domnului, și ne invită să contemplăm mai profund misterul manifestării sale ca Dumnezeu și Om. Am făcut-o zilele din urmă, împreună cu Maria și cu Iosif, la Betleem, care nu încetau să se minuneze de cele auzite despre prunc, cu păstorii care, la glasul îngerului, au alergat să vadă ce s-a întâmplat, dar și cu cei trei magi veniți din Răsărit care l-au întâlnit și au admirat în pruncul din iesle pe cel care, născându-se pe pământ, a voit să se manifeste cu iubirea sa tuturor popoarelor.

Astăzi, la apele Iordanului, îl întâlnim pe același Isus, de data aceasta ajuns la vârsta maturității, care intră pe scena publică ca să-și înceapă misiunea sa de trimis al Domnului și așteptatul popoarelor, așa cum notează evanghelistul Luca în textul proclamat la sfânta evanghelie (cf. Lc 3,22).

Suntem invitați să ne întoarcem în timp și să ne fixăm privirea asupra lui Isus, dornic să primească Botezul propovăduit de Ioan, ce a avut loc în apa Iordanului. S-a așezat și el la rând cu ceilalți doritori de o purificare spirituală, deși nu avea nevoie de nici o curățire sufletească, întrucât nu avea păcat, cum afirmă autorul Scrisorii către Evrei (cf. Evr 4,15) și cum ne învață și credința noastră creștină.

Acest moment din viața lui Isus, ce are loc imediat după Epifania Domnului, adică manifestarea în fața magilor din Răsărit reprezintă, de fapt, o concluzie la întreaga învățătură despre nașterea ori întruparea Fiului lui Dumnezeu dar și un început oficial, adică o deschidere a unui drum public de realizare a lucrării sale mântuitoare.

Botezul lui Isus înseamnă, în realitate, începutul misiunii sale publice și reprezintă actul oficial al consacrării sale din partea Tatălui ceresc.

Ne-o spune și ne-o confirmă apostolul Petru în discursul său din casa centurionului Corneliu: "Voi știți ceea ce s-a petrecut în toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul pe care l-a predicat Ioan: cum l-a uns Dumnezeu pe Isus din Nazaret cu Duhul Sfânt și cu putere. Acesta a trecut făcând bine și vindecându-i pe toți cei care erau stăpâniți de diavol, pentru că Dumnezeu era cu el. Noi suntem martori la tot ce a făcut în ținutul iudeilor și în Ierusalim" (Fap 10,37-39a).

Este ceasul când Tatăl îl acreditează pe Fiul său în fața lui Ioan Botezătorul și înaintea poporului la care a fost trimis, prin acel glas misterios coborât din cer: "Tu ești Fiul meu, în tine îmi găsesc toată plăcerea" (Lc 3,22).

Acest început al misiunii sale profetice, odată cu botezul din apele Iordanului, este în concordanță cu ceea ce anunțase profetul Isaia despre cel promis, ce trebuie să vină să anunțe vestea cea bună în Sion și în Ierusalim, care va fi ca un păstor ce își va paște turma, care, cu brațul lui, va aduna mieii și-i va ridica la pieptul său, iar pe cele care alăptează le va conduce cu grijă, așa cum am auzit în prima lectură din profetul Isaia (cf. Is 40,9-10).

Acum începe să se arate bunătatea și iubirea de oameni a lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, nu prin faptele pe care le-am făcut noi, în dreptate, ci după îndurare, curățindu-ne prin baia renașterii și reînnoirii în Duhul Sfânt, adică prin lucrarea sa mântuitoare, cum ne-a declarat apostolul Paul, în Scrisoarea către Tit, ascultată astăzi în lectura a doua. (cf. Tit 2,11-14; 3,4-7).

Ce frumos rezumă prefața Liturghiei de astăzi acest măreț și fericit adevăr. Iată textul: "Tu, la apa Iordanului, ai dezvăluit, prin semne minunate, taina noii curățiri ca, prin glasul venit din cer, să credem că Fiul tău preaiubit locuiește între oameni, iar prin Duhul Sfânt coborât în chip de porumbel să cunoaștem că l-ai uns pe Cristos, slujitorul tău, cu untdelemnul bucuriei și l-ai trimis să propovăduiască săracilor vestea cea bună".

Iubiți credincioși, dragi radioascultători,

În noua orânduire a istoriei mântuirii noastre nu e suficient doar să cunoaștem și să admirăm acest mister al milostivirii divine, ci e firesc să trecem de la botezul lui Isus la botezul nostru, cu alte cuvinte, trebuie să știm și să mărturisim că botezul Domnului a avut loc, numai și numai pentru noi, pentru purificarea și spălarea păcatelor noastre. Nu putem, așadar, să contemplăm botezul lui Isus fără să înțelegem, să prețuim și să iubim botezul nostru.

Isus nu a avut nevoie de o asemenea baie de curățire, căci era fără păcat. El a ținut însă să se apropie de Iordan ca să fie un exemplu pentru fiecare dintre cei pentru care el a venit pe pământ, pentru noi toți, ca să ne introducă în misterul său prin noua baie mântuitoare, prin taina adevăratei curățiri a sacramentului Botezului. Cristos s-a lăsat botezat de Ioan pentru ca toți să știe și să înțeleagă că numai prin el, omul cel căzut în păcat, poate să se ridice și să fie spălat prin adevărata baie dătătoare de viață și de curățire, adică prin Botez care reprezintă în realitate intrarea oficială a omului în împărăția cea nouă a celor răscumpărați.

Intrând în apa Iordanului, el, fiind însuși Dumnezeu pe pământ, a sfințit-o pentru totdeauna ca să fie apa dătătoare de viață spre spălarea sufletului prin baia Noului Botez aducător de curățire.

Apostolul Paul în Scrisoarea către Romani ne arată legătura ce există între botezul sângelui și al morții lui Cristos și botezul nostru, adică curățirea și mântuirea noastră: "Nu știți că noi toți, care am fost botezați în Cristos Isus, am fost botezați în moartea lui? Așadar, am fost înmormântați împreună cu el prin botez în moartea [lui] pentru ca, după cum Cristos a înviat din morți prin gloria Tatălui, la fel și noi să umblăm într-o viață nouă" (Rom 6,3-11).

Numai prin această legătură esențială și fundamentală cu Isus cel mort și înviat, omul poate să se bucure de spălarea de păcate și de mântuirea cea veșnică, de dobândirea demnității de fiu a lui Dumnezeu, cu drept la mântuirea veșnică.

E o mare bucurie și binecuvântare, dar și o invitație de onoare ca în această sărbătoare, voită și stabilită de Biserică, în această duminică a Botezului Domnului, să ne întoarcem, cu sfânt interes la redescoperirea și trăirea botezului nostru, prin care am intrat și noi oficial în rândul membrilor Bisericii lui Cristos și să ne simțim fericiți, recunoscând-ne printre fii preaiubiți ai Tatălui.

Dacă ne oprim la botezul lui Isus pentru a-l admira ori sărbători, facem un lucru frumos și lăudabil, dar aceasta lucrare ar rămâne o lucrare incompletă, fără un adevărat rod.

De aceea, trebuie să trecem de la botezul lui Isus, de la gestul simbolic și profetic al umilirii și spălării în apele Iordanului, de la jertfa și moartea sa răscumpărătoare pe lemnul crucii, la botezul nostru, la moartea noastră pentru păcat, la învierea noastră la o viață nouă în Cristos.

Celebrând astăzi marea sărbătoare a Botezului Domnului, momentul începutului misiunii sale răscumpărătoare pentru a elibera și ridica lumea din păcat și condamnare, prin cuvântul său, dar mai ales prin jertfa și moartea sa și prin glorioasa sa înviere, pentru adevărata noastră înălțare, mă bucur să vă chem atenția asupra unui lucru, care ar putea părea minor dar care trebuie să aibă o profundă semnificație în viața noastră: Știm noi cu adevărat ce însemnează Botezul creștin, ce s-a întâmplat cu fiecare dintre noi când am fost botezați, și mai ales mai știm în ce zi și în ce biserică am primit Botezul?

Data sărbătorii Botezului Domnului o știm, dar ziua când am primit noi Botezul o știm o cunoaștem?

La audiența generală de miercuri, 8 ianuarie 2014, făcând o cateheză specială despre Botez, chiar în preajma sărbătorii Botezului Domnului, papa Francisc le amintea tuturor celor prezenți în Piața "Sfântul Petru" această mare realitate a botezului dar și de marea problemă a uitării și neglijării acestui fundamental mister de iubire cu care Dumnezeu ne-a onorat și învrednicit prin Isus în Duhul Sfânt:

"Mulți dintre noi nu au nici cea mai mică amintire de la celebrarea acestui sacrament, și este clar, de vreme ce am fost botezați la scurt timp după naștere. Dar eu am adresat această întrebare de două, trei ori aici în piață: cine dintre voi știe data Botezului său să ridice mâna?".

A urmat o scurtă pauză (puțini au putut să ridice mâna).

Papa a continuat: "Îmi permit să vă dau un sfat, mai mult decât un sfat, o temă pentru astăzi. Astăzi, ajungând acasă, căutați, întrebați cu privire la data Botezului vostru și astfel veți afla care a fost ziua atât de frumoasă a Botezului. A cunoaște data Botezului nostru înseamnă a cunoaște o dată fericită. Riscul de a nu ști această dată este de a pierde amintirea a ceea ce Domnul a făcut în noi, amintirea darului pe care l-am primit. De fapt, în virtutea Botezului, eliberați de păcatul strămoșesc, am fost altoiți în relația lui Isus cu Dumnezeu Tatăl".

M-aș bucura dacă acest îndemn al papei Francisc ar fi urmat de cât mai mulți creștini care vor putea redescoperi o mare comoară și o adevărată prețuire pentru darul iubirii divine.

Un mic exemplu ar putea să ne ajute să acordăm sacramentului Botezului și celui botezat adevărata prețuire și iubire.

Sfântul Leonida, tatăl marelui scriitor bisericesc din primele veacuri, Origene, (cca. 185 - cca. 254) atunci când micuțul copilaș, recent botezat, a fost adus acasă de la baptisteriu, din biserică l-a luat în brațe și nu înceta să-l sărute pe piept. Când a fost întrebat de ce face acest lucru, le-a explicat tuturor celor prezenți: în inima lui locuiește cu adevărat Dumnezeu.

Da, cu adevărat în pieptul și inima celui botezat își are locuința Dumnezeu cel Întreit.

Ce frumos exemplu de demnitate creștină și ce lecție pentru noi cei de azi care de multe ori uităm cu totul acest adevăr și acest dar primit de la Isus prin Duhul său Sfânt.

Astăzi suntem invitați, încă odată, dragi creștini și dragi radio ascultători să ne recunoaștem demnitatea noastră, s-o prețuim cu adevărat, ca astfel, să ne facem vrednici și noi, cei botezați în numele său, de a auzi același glas ceresc: "Tu ești fiul meu, în tine îmi găsesc toată plăcerea!".

10 ianuarie 2016

Ep. Petru Gherghel


[ Descarcă lecturile şi predica în format audio de pe www.pastoratie.ro... ]
400 accesări.


Alte predici pentru Botezul Domnului:

Anul C
7 ianuarie 2007 - Ep. Aurel Percă
10 ianuarie 2010 - Ep. Petru Gherghel
13 ianuarie 2013 - Pr. Iosif Dorcu
13 ianuarie 2019 - Pr. Ionut-Eremia Imbriscă

[ Index predici și predicatori ]

 



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat