Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 PREDICI LA RADIO IAŞI 

Anul C
Duminica Floriilor

Is 50,4-7; Fil 2,6-11; Lc 22,14-23,56

Iubiți credincioși, dragi radioascultători,

În celebrările din această Duminică a Floriilor, cu care începem Săptămâna Sfântă, ne unim cu mulțimile care, pline de bucurie, l-au însoțit pe Isus Cristos la intrarea sa în Ierusalim. Îl lăudăm pe Cristos Domnul, cu glas puternic, pentru toate minunile sale. Da, și noi am văzut și continuăm să vedem minunile lui Cristos: cum el a chemat atâtea persoane să renunțe la comoditățile vieții pentru a se dedica tuturor celor suferinzi; cum el dă curaj atâtor oameni să se opună violenței și minciunii, pentru a face să triumfe adevărul; cum el, atât de discret, trimite oameni să facă bine altora, să aducă împăcare acolo unde este ură, să aducă pace acolo unde este dușmănie.

De 25 de ani, în Duminica Floriilor celebrăm și Ziua Mondială a Tineretului, dorită de venerabilul papă Ioan Paul al II-lea. Biserica ne invită să ne rugăm pentru tineri, iar pe tineri îi invită să îl urmeze pe Cristos, căutând nu cele trecătoare, ci însăși viața veșnică.

Meditând momentul important al intrării lui Isus în Ierusalim descoperim, în primul rând, că experiența lui Cristos, care mai întâi este aclamat și apoi răstignit, este experiența întregii Bisericii de-a lungul timpului și este și experiența vieții fiecăruia dintre noi. În al doilea rând este cazul să ne întrebăm dacă, într-adevăr, Cristos, Fiul lui David, este regele vieții noastre; dacă îl aclamăm numai prin cuvinte sau cu întreaga noastră existență. În al treilea rând trebuie să realizăm că avem nevoie permanent să purificăm credința noastră. Încercăm să medităm împreună aceste puncte.

1. Cristos este primit triumfal în Ierusalim și este aclamat: "Binecuvântat cel ce vine, regele, în numele Domnului!" (Lc 19,38). Dacă s-ar fi întâmplat astăzi această primire, ar fi fost, probabil, ca la decernarea premiilor de la Cannes: covor roșu, mulțime de camere de luat vederi, fotografii etc. Nu peste mult timp însă strigătul mulțimii se preschimbă în: "Răstignește-l! Răstignește-l!" Este experiența pe care a făcut-o întreaga Biserică în cei peste două mii de ani: a strălucit în predicarea cuvântului lui Dumnezeu și a fost lovită de cuvinte pline de ură și de calomnie; s-a aplecat asupra celor mai nevoiași și a fost trădată și de cei mai umili și de cei mai puternici, a indicat drumul pentru atâtea generații, dar în ea s-au găsit și atâtea persoane care au rătăcit. Este minunat să te găsești într-o barcă, precum Biserica, lovită de atâtea furtuni, știind sigur că nu se va scufunda, că puterile Celui Rău nu o vor birui. Însă, așa cum spunea marele teolog Yves Congar, în barca Bisericii toți suntem echipajul, nimeni nu este pasager.

Experiența lui Cristos o trăim și noi! Uneori ne este atât de ușor să îl urmăm pe Cristos, iar alteori rătăcim seduși de alte idei; în unele momente îl punem pe Isus în centrul vieții noastre, iar alteori urmărim false indicatoare fără să știm destinația; sunt acele trăiri în care parcă suntem pe muntele Tabor contemplând gloria lui Cristos, iar alteori ne regăsim abandonându-l din comoditate sau din frică!

Cristos nu se lasă sedus de aclamațiile mulțimii și intră glorios în Ierusalim pentru că acolo este crucea dăruirii sale, acolo își va împlini misiunea, acolo va trăi actul suprem de iubire.

2. Privind la convingerea cu care Cristos se îndreaptă spre Golgota, ar trebui să ne întrebăm și noi dacă suntem convinși de credința noastră. Evanghelistul Ioan povestește că, după intrarea lui Cristos în Ierusalim, unii greci, care au venit să se închine de sărbători, l-au rugat pe Filip: "Vrem să-l vedem pe Isus" (In 12,21). Evanghelistul nu ne spune dacă Isus i-a întâlnit pe acei greci, dar redă răspunsul lui Cristos care merge mult mai departe: "A venit ceasul ca Fiul Omului să fie glorificat. Adevăr, adevăr vă spun: dacă bobul de grâu, care cade în pământ, nu moare, rămâne singur; însă dacă moare, aduce mult rod. Cine își iubește viața, o va pierde; cine își urăște viața în lumea aceasta, o păstrează pentru viața veșnică" (In 12,23-24). Aceasta este legea fundamentală a existenței umane!

Noi vrem cu adevărat în viața noastră să îl vedem pe Cristos? Suntem capabili să renunțăm la noi înșine pentru binele aproapelui? Este caracterizată viața noastră de dăruire, disponibilitate, dragoste de adevăr, sacrificiu? Îl căutam pe Cristos sau, în trăirea credinței, căutăm doar liniștea noastră sau "anestezierea" conștiinței?

3. Ne dăm seama cât de mult trebuie să ne purificăm viața de credință! Evanghelistul Matei ne spune că Isus, după ce intră în Ierusalim, se duce la templu. Dar acolo unde trebuia să fie locul întâlnirii cu Dumnezeu întâlnește comercianții de animale și schimbătorii de bani care ocupau cu afacerile lor locul de rugăciune. E adevărat, animalele de vânzare erau pentru jertfele de la templu, iar pentru că în templu nu se puteau folosi monedele pe care erau reprezentate chipurile imperatorilor romani, acestea trebuiau schimbate în monede care nu aveau imagini idolatrice. Astfel, locul de rugăciune a devenit loc de afaceri. Cristos reacționează și, cu un gest profetic, restabilește ordinea justă.

Acest eveniment trebuie să ne pună pe gânduri, mai ales acum când ne îndreptăm spre marea sărbătoare a Paștelui: Credința noastră este atât de pură încât cei care îl caută pe Dumnezeu să poată întrezări lumina credinței? Nu ne lăsăm dominați de unii idoli care stau "foarte bine" în inima noastră pe lângă Dumnezeu cel unic și adevărat? Ce anume ar trebui Cristos să alunge cu biciul său din viața noastră?

Meditând la momentul intrării lui Isus în Ierusalim ne dăm, așadar, seama că și viața noastră are multe suișuri și coborâșuri. În acest carusel al vieții, pentru a nu ne îndepărta de Dumnezeu, trebuie să alimentăm permanent dorința de a-l vedea pe Isus. Această dorință trebuie să fie mereu purificată pentru ca trăirea credinței noastre să ne îndrepte spre viața veșnică.

Viața veșnică este și în centrul Celei de-a XXV-a Zi Mondială a Tineretului, pe care o celebrăm în această Duminică a Floriilor. Tema aleasă de papa Benedict al XVI-lea este: "Învățătorule bun, ce trebuie să fac ca să moștenesc viața veșnică?" (Mc 10,17). Sunt cuvintele tânărului bogat care îl întâlnește pe Isus. În mesajul pe care l-a adresat tinerilor, papa spune: "În tânărul din evanghelie, putem vedea o condiție foarte asemănătoare cu aceea a fiecăruia dintre voi. Și voi sunteți bogați în calități, în energii, în vise, în speranțe: resurse pe care le posedați din belșug! Însăși vârsta voastră constituie o mare bogăție nu numai pentru voi, ci și pentru ceilalți, pentru Biserică și pentru lume". Aceste cuvinte arată încrederea pe care Sfântul Părinte o are în tineri; este încrederea lui Cristos care îi iubește; este încrederea Bisericii care se îngrijește de formarea lor. Pe aceștia, papa îi îndemnă să nu se lase seduși de realitățile pământești, ci, răspunzând chemării lui Cristos la viața de Preoție, la viața consacrată sau la viața de Căsătorie, să își îndrepte privirea și întreaga existență spre viața veșnică: "A ne întreba cu privire la viitorul definitiv care-l așteaptă pe fiecare dintre noi - spune Sfântul Părinte - dă sens deplin existenței, deoarece orientează proiectul de viață spre orizonturi nu limitate și trecătoare, ci largi și profunde, care ne fac să iubim lumea, de Dumnezeu însuși așa de mult iubită, să ne dedicăm dezvoltării ei, dar întotdeauna cu libertatea și bucuria care se nasc din credință și din speranță... Isus îi amintește tânărului bogat cele zece porunci, condiții necesare pentru «a moșteni viața veșnică». Ele sunt puncte de referință esențiale pentru a trăi în iubire, pentru a deosebi în mod clar binele de rău și a construi un proiect de viață solid și durabil". Papa nu ezită să le spună tinerilor: "Avem nevoie de voi!" Să ne însușim această atitudine față de tineri, privindu-i mereu din perspectiva speranței, ca fiind plini de resurse și nu doar de probleme.

Aclamarea lui Cristos ca regele nostru să ne dispună să celebrăm cu sfințenie Săptămâna Sfântă și solemnitatea Învierii Domnului nostru Isus Cristos care ne oferă în dar viața veșnică. Amin.

28 martie 2010

Pr. Felix Roca


[ Descarcă lecturile şi predica în format audio de pe www.pastoratie.ro... ]
355 accesări.


Alte predici pentru Duminica Floriilor:

Anul C
1 aprilie 2007 - Pr. Lucian Păuleț
24 martie 2013 - Ep. Aurel Percă
20 martie 2016 - Ep. Petru Gherghel
14 aprilie 2019 - Ep. Petru Gherghel

[ Index predici și predicatori ]

 



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat