Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 PREDICI LA RADIO IAŞI 

Anul B
Duminica a 29-a de peste an

Is 53,10-11; Ps 32; Evr 4,14-16; Mc 10,35-45 (Mc 10,42-45)

"Nu știți ce cereți. Mai bine, între voi, să nu fie așa"

Dragii mei, nu știți ce cereți. Sunt primele cuvinte pe care Isus le rostește după ce ucenicii Iacob și Ioan, fiii lui Zebedeu, vin și-i spun direct: "Învățătorule, vrem să faci pentru noi ceea ce îți cerem". Deși Isus urcă la Ierusalim pentru a-și împlini misiunea sa de mântuire, în mintea celor doi, care au fost luați de câteva ori deoparte împreună cu ei, au crezut că este dreptul lor să-i ceară lui Isus ceva, iar el să împlinească. În virtutea prieteniei care exista între ei, Isus trebuia să-i asculte și să le îndeplinească cererea lor.

"Voi nu știți" - aș continua eu astăzi, citind cuvintele Sfântului Părinte pentru ziua de astăzi, cea de a 92-a Zi Mondială a Misiunilor - "că din slujirea mea de până acum, din jertfa mea, dar mai ales de la cruce, ar trebui să învățați logica divină a oferirii de voi înșivă. Voi încă nu sunteți înflăcărați de pasiune pentru mine și pentru misiunea mea".

Mi se pare că această relație este relația greșită din orice timp, dintre om și Dumnezeu: "Doamne, te cunosc de atâta timp, suntem prieteni, trebuie să faci pentru mine aceste lucruri: să fiu cel mai bun, să am succes, să am o carieră strălucită, să conduc, să hotărăsc eu, ceilalți să depindă de mine". Iar Isus ne spune simplu: Nu știți ce cereți. Pentru că în cererea ta este o impunere și nu un dialog; pentru că în cererea ta există ceva în care celălalt, aproapele tău, este lăsat deoparte.

Iubiți credincioși, dragi radioascultători,

Trăim o lungă iarnă a sentimentelor înghețate în care dorința de realizare cu orice preț și autosatisfacerea, cu orice scuză, merg mână în mână și ne îmbolnăvesc de egocentrism. Auzim mereu: eu, eu, eu și după, abia după, celălalt, aproapele. V-aș invita astăzi să ne gândim la două noțiuni distincte: putere și slujire.

De când e lumea, puterea a epuizat până la extrem pe cei care o adoră și au otrăvit sufletul celor care aspiră la ea. Când un om poartă în inima sa dorința nestăvilită pentru succes și pentru succes ajunge până acolo încât să-și vândă sufletul - este terminat. Este terminat pentru că dorința de putere este nelimitată. Cu cât ai mai mult, cu cât vrei mai mult. Însă puterea în sine întotdeauna este limitată la timp și spațiu.

Isus, în orice moment al vieții sale, nu a căzut în mrejele dorinței de putere; ba, mai mult, în sentimentele cele mai intime, în gesturile publice a urmat mereu un singur ideal, acela de a sluji.

În evanghelia de astăzi sfântul Marcu îl descrie pe Isus în drumul spre Ierusalim afirmând, din nou, că se îndrepta spre a-și da viața, și nu pentru a lua puterea din mâinile Romei. Isus se gândește la slujire, Iacob și Ioan la succes. El vorbește de potirul încercării, ei visează la triumf și glorie. Ce frumos, însă! E lecția Mântuitorului pe care o dă ucenicilor atunci când le spune: "Voi știți că cei care sunt considerați puternici domină popoarele și cei mari dintre ei își fac simțită puterea. Dar între voi să nu fie așa. Dimpotrivă, cine vrea să fie mare între voi să fie sclavul vostru și cine vrea să fie primul între voi să fie servitorul tuturor".

Cred că Isus le vorbea aici despre spiritualitatea slujirii, vaccinul cel mai potrivit pentru boala egoismului, pentru că astăzi, ca întotdeauna, avem multe discursuri despre slujire, dar mai puțini care slujesc. Ne declarăm slujitori ai lui Isus încă de la botez, dar ținem în suflet registrul de casă dintre ceea ce i-am dat lui Dumnezeu și ceea ce am primit înapoi de la el. Ce frumos ar fi ca toți să fim slujitori. Dacă nu ne-am consuma atunci când suntem într-o muncă grea și împovărătoare, nimeni nu ne-ar mulțumi. Dar noi am rămâne liniștiți și în pace. Ce frumos ar fi, pentru că aici este adevărata înțelepciune. Dacă nu faci din succes, nici chiar din cel apostolic și evanghelizator, cel mai mare idol, dar îl consideri pe Dumnezeu aproape și iubirea sa nemeritată, ca fiind un mare noroc, atunci ești înțelept. Dacă te consideri binecuvântat pentru că Dumnezeu doar îți este aproape și nu faci calcule cu privire la modul în care el te tratează, atunci aici este înțelepciunea. Dacă nu intri în slujirea lui și a evangheliei cu spiritul de salariat, dar cu deplină disponibilitate, fără a-ți asuma pretenții de a fi remunerat, dacă vei considera mai multă bucurie în a iubi decât în a fi plătit, atunci dă-mi voie să-ți spun astăzi: bravo, ești un slujitor bun și credincios! Intră în bucuria stăpânului tău!

Dacă vrem să fim misionari, de la Isus învățăm să fim un instrument umil și ascultător în mâinile Tatălui. Pentru a-i permite să scrie scrisoarea sa de iubire față de omenire, noi vrem să fim parte a operei de mântuire, vrem să-i oferim lui Dumnezeu toate. Așa ia naștere Biserica, comunitatea care ar trebuie să fie perfectă, cea pe care o visăm și ne-o dorim atât de mult. Ea se formează prin apropierea noastră de Cristos și de învățătura sa. Prin activarea misionară a evangheliei, atunci când fiecare dintre noi, copil, tânăr sau adult, indiferent dacă este laic sau consacrat, își oferă slujirea sa gratuită lui Dumnezeu.

Iubiți credincioși, dragi radioascultători,

Dragi tineri care veți primi mandatul misionar, peste câteva momente veți primi Biblia și crucea. Vă întreb pe toți, de aici, de departe, și cei care vor pleca departe: la aproximativ două mii de ani depărtare, cât de mult am aprofundat evanghelia lui Cristos, l-am înțeles pe Isus și misiunea sa, suntem mai pasionați de persoana și misiunea sa sau încă nu?

Și a doua întrebare: ce anume cer în rugăciunile mele?

Doamne, noi nu știm ce cerem, noi cerem succes și putere, și, în consecință, invidie și egoism, de cele mai multe ori. Însă tu ne oferi iubire și slujire. Ne pare rău, Doamne, că nici măcar după atât de mulți ani nu suntem în stare să te urmăm pe tine și să fim liberi. Să erupă viața de credință în noi și să fim atrași și trimiși de tine, Doamne, în lumea întreagă.

Vă doresc tuturor ceea ce-mi doresc mie: cu fiecare zi să fim mai pasionați de Cristos și de misiunea sa. Amin.

21 octombrie 2018

Pr. Florin Petru Sescu


[ Descarcă lecturile şi predica în format audio de pe www.pastoratie.ro... ]
346 accesari.


Alte predici pentru Duminica a 29-a de peste an:

Anul B
22 octombrie 2006 - Pr. Claudiu Iștoc
18 octombrie 2009 - Pr. Corneliu Berea, SVD
21 octombrie 2012 - Pr. Florin-Petru Sescu
18 octombrie 2015 - Pr. Florin-Petru Sescu

[ Index predici și predicatori ]

 



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat