Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 PREDICI LA RADIO IAŞI 

Anul B
Trupul și Sângele Domnului. Joia Verde

Ex 24,3-8; Ps 115; Evr 9,11-15; Mc 14,12-16.22-26

Astăzi Biserica Catolică celebrează sărbătoarea Trupul și Sângele Domnului, o solemnitate mai puțin cunoscută în Bisericile Orientale, dar foarte populară în comunitățile catolice. Sărbătoarea are un bogat conținut liturgic, fiind însoțită și de elemente extraliturgice a căror prezență depinde de împrejurări și finalități pastorale. De exemplu, se organizează procesiuni cu sfântul sacrament prin sate și orașe, se construiesc corturi sfinte, se împodobesc gardurile și porțile gospodăriilor, copiii de la prima Împărtășanie se îmbracă în alb, pe alocuri fanfara intră în procesiunea sfântă și interpretează cântece sacre și așa mai departe. Toate aceste gesturi vor să pună în evidență faptul că Isus este cu noi sau rămâne cu noi în sfânta Împărtășanie.

Fără îndoială, prezența lui Isus în Euharistie este un mare mister. Despre măreția acestei taine ne vorbește astăzi Evanghelia după sfântul Marcu, dar și celelalte lecturi de la sfânta Liturghie: prima lectură din Cartea Exodului aduce în fața minții noastre prevestirea acestei taine în timpul lui Moise, iar a doua lectură din Scrisoarea către Evrei ne invită să preamărim iubirea arătată de Isus în sacrificiul lui de pe cruce.

Părinții Bisericii s-au întrecut pe ei înșiși în a vorbi despre acest mister și au spus, printre multe lucruri frumoase și înălțătoare, că Euharistia este un mister mare, cutremurător, fascinant, adorabil, minunat. Fără credință nu putem înțelege niciuna dintre aceste dimensiuni ale tainei euharistice și, de asemenea, fără iubire nu putem participa la binefacerile ei pământești și cerești, pentru că Euharistia este un mister al iubirii.

"Cu credință și iubire", așa cum spunem într-o cântare euharistică, astăzi am venit la Isus, la biserică. Cuvintele pe care le rostește Isus astăzi în evanghelie ne pun la încercare. Într-un anumit fel, Isus lansează un ultimatum către ucenicii săi. La fel cum a făcut în seara Cinei de Taină în Cenacol, pe Muntele Sionului. Știți despre ce este vorba, nu-i așa? Isus nu celebra pentru prima dată Paștele împreună cu ucenicii lui, dar atunci s-a petrecut ceva cu totul special și diferit.

Ce a făcut Isus? Ca orice cap de familie israelită, Isus a binecuvântat și a frânt pâinea nedospită (azima). Dar, pe când o împărțea, a spus ceva nemaiauzit, incredibil: "Luați, acesta este trupul meu". Adică, acesta sunt eu, sunt eu însumi așa cum vă vedeți. Surpriza nu s-a terminat aici. Ajungând la momentul celui de-al treilea potir ritual, după ce au mâncat mielul pascal, potir numit "potirul binecuvântării", pentru că este însoțit de rugăciunea de "mulțumire" (în greacă: Euharistie) pentru masă, Isus a spus: "Acesta este sângele meu, sângele alianței, vărsat pentru mulți", adică pentru toți.

Ne întrebăm: oare ucenicii au înțeles atunci despre ce este vorba? Cu siguranță nu. Probabil că s-au uitat unii la alții plini de uimire și au zâmbit puțin. Cu siguranță au înțeles totul câteva zile mai târziu, după Calvar și în lumina învierii. Isus a voit să anticipeze sacrificiul lui. Dăruirea de sine însuși și a vieții lui, prin pâinea frântă. Dăruirea morții lui, prin sângele vărsat, potrivit culturii semitice.

Așadar, Isus a atribuit valoare de sacrificiu și de mântuire morții sale, prezentându-se ca victimă de ispășire pentru a încheia noua alianță cu Dumnezeu. Cuvintele sale corespund cuvintelor lui Moise (din prima lectură) când a fost confirmată alianța dintre Dumnezeu și poporul său, prin stropirea cu sângele animalelor jertfite. Isus se dăruia pe sine ucenicilor săi pentru totdeauna. Le lăsa coordonatele vieții și morții sale, testamentul lui.

Facem acum un salt în timp și venim în zilele noastre. Două mii de ani ne despart de acea seară unică în istoria lumii. Ce vedem acum în cenacolele noastre, adică în bisericile noastre la sfânta Liturghie? Indiferență, apatie și grabă, da, multă grabă.

Cum putem scăpa de aceste defecte?

Spuneam că Euharistia este un mister al credinței și așa mărturisim de fiecare dată când celebrăm sfânta Liturghie, după cuvintele consacrării. Da, este un mister al credinței în care noi credem pentru că, de fapt, credem în cuvântul Domnului. Cuvântul său este puternic, creator. Pâinea și vinul sunt consacrate prin cuvântul său. Deși aparțin lumii vechi, ele primesc o realitate mai profundă, ce provine din lumea nouă a timpurilor escatologice sau de pe urmă. Este vorba de timpul mântuirii prezent în toate sacramentele, un timp sacru ce a fost inaugurat de Cristos mort și înviat. Această trecere pe care Cristos a săvârșit-o mai întâi în persoana sa, acum se împlinește în semnele consacrate ale pâinii și vinului.

Dar Euharistia este și un mister al rațiunii. Da, în timpul evului mediu, filozofia creștină a arătat că substanța pâinii și a vinului e schimbată în aceea a trupului și sângelui Domnului, în timp ce aparențele sau "speciile" rămân aceleași. Această formulare filozofică este valabilă și astăzi, iar Biserica a preluat-o și a aprofundat-o în așa numita doctrină a "transubstanțierii". Deși formularea este filozofică, trebuie să recunoaștem că se păstrează ceva din lumea misterului. De aceea putem și trebuie să o folosim, dar important e să nu rămânem doar la nivel fizic, pentru că atunci am întuneca participarea credincioșilor la celebrarea euharistică.

În fine, ce cuvinte grele ne spune Isus astăzi: trupul meu "dat pentru voi", sângele meu "vărsat pentru voi" (cf. Lc 22,19-20). Avem aici două formulări foarte bogate care indică două realități contrastante: darul oferit gratis și cu acea încăpățânare specifică celui ce vrea să câștige lupta finală, în ciuda refuzurilor, trădărilor, renegărilor inamicilor și amicilor. Isus murea pentru toți, dar refuzat de toți. Nu a fost doar Iuda care l-a trădat pe învățător. Petru l-a negat, apostolii l-au părăsit. Isus, la ultima cină, știa că urma să rămână singur în gestul lui suprem de iubire absolut gratuită. A voit să-l împlinească nu doar pe cruce, ci în oricare celebrare euharistică. În Euharistie ne întâlnim cu acest gest de iubire, care se repetă în ciuda păcatelor și trădărilor noastre. Istoria omenirii merge înainte gâfâind, dar sigur se îndreaptă spre răscumpărarea finală, numai pentru că Isus rămâne cu noi în gestul "frângerii pâinii", în orice comunitate eclezială adunată pentru celebrarea liturgică.

Iubiți frați, evanghelia ultimei cine ne obligă cumva să nu disperăm când în comunitatea noastră eclezială întâlnim trădare și păcat. Evanghelia de azi are două trimiteri la trădarea lui Iuda. Ispita că prima comunitate creștină ar fi fost perfectă și că ar fi întruchipat un fel de paradis pe pământ este dezmințită constant de evangheliști. Cred că e bine să ne amintim de aceste lucruri pentru a nu ne descuraja în fața numărului mic de creștini zeloși și a numărului mare de creștini indiferenți, apatici și grăbiți. De asemenea, cred că tocmai din cauza slăbiciunilor și a păcatelor pe care Isus le-a văzut în comunitatea ucenicilor lui a voit să rămână cu noi în semnele pâinii și vinului consacrate. Neîndoielnic, sfințenia Bisericii vine de la Isus, nu de la noi.

"Biserica de la sine însăși se proclamă sfântă" - spunea Karl Rahner. "Nu este liberă să o facă sau nu. Nu poate nici din umilință, nici pentru că membrii ei sunt păcătoși să renunțe la această afirmație. Este o datorie a sa, pentru că ea trebuie să mărturisească «harul» lui Dumnezeu. Trebuie să laude harul care a acționat cu putere și în ea și-a atins scopul. Pentru că Biserica este obligată să laude harul lui Dumnezeu, îi este de trebuință să proclame că este sfântă. Această proclamare o face umilă, o mortifică, dar nu îi dă dreptul să renunțe la această afirmație".

Tocmai de aceea pe acest dar cu totul gratuit al Euharistiei se sprijină mai ales unitatea Bisericii. "Această pâine este trupul lui Cristos, despre care apostolul spune: «Voi sunteți trupul lui Cristos și membru fiecare în parte». Ceea ce primiți sunteți voi. Subscrieți când răspundeți Amin. Ceea ce vedeți este sacramentul unității... Biserica sărbătorește acest mister prin sacramentul altarului, cunoscut de credincioși, fiindcă în sacrament li se revelează faptul că, în darurile oferite, Biserica însăși este oferită", spune sfântul Augustin. Cu alte cuvinte, trupul eclezial al lui Cristos, despre care vorbește sfântul Paul, este prezent în oricare celebrare euharistică cu scopul de a ține împreună, ca membre ale trupului său, pe toți participanții la adunarea liturgică, în ciuda defectelor, limitelor și păcatelor lor. Euharistia face Biserica, pe de o parte, iar pe de alta Biserica face Euharistia, spunea Henri de Lubac.

La sfârșitul evangheliei de astăzi, Isus spune: "Adevăr vă spun că nu voi mai bea din rodul viței până în ziua în care nu voi bea din nou în împărăția lui Dumnezeu". Aceste cuvinte vor să ne spună că gestul cinei pascale, săvârșit de Isus cu apostolii în cenacol, indică un drum care nu se termină la cruce, ci trece dincolo de evenimentul tragic al Calvarului și se îndreaptă spre intrarea definitivă în împărăția lui Dumnezeu. Darul este anticipat în gestul cinei pascale, dar tinde spre plinătatea paștelui etern.

De aceea, liturgia euharistică, oricât de sugestivă și festiv s-ar celebra, conține mereu dorința profundă de a trece dincolo de semnele pâinii și ale vinului, deși sunt necesare acum pentru a-l face prezent pe Domnul. Dar pe Isus vrem să-l vedem dincolo de acele simboluri, față către față.

În lumina acestor cuvinte, iată o fericire pe care v-o doresc tuturor: după ce l-ați întâlnit și primit pe Isus sub chipul pâinii și al vinului de pe altar, să-l căutați din nou mișcați și călăuziți de Duhul Sfânt, până când va veni din nou în slavă. Amin.

11 iunie 2009

Pr. Wilhelm Dancă


[ Descarcă lecturile şi predica în format audio de pe www.pastoratie.ro... ]
455 accesări.


Alte predici pentru Trupul si Sângele Domnului:

Anul B
7 iunie 2012 - Pr. Iosif Dorcu
4 iunie 2015 - Pr. Iosif Iacob
31 mai 2018 - Pr. Iosif Tiba

[ Index predici și predicatori ]

 



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat