Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 PREDICI LA RADIO IAŞI 

Anul A
Înălțarea Domnului

Fap 1,1-11; Ps 46; Ef 1,17-23; Mt 28,16-20

Iubiți credincioși, dragi radioascultători,

Noi știm și cunoaștem că patima, moartea și învierea lui Isus sunt necesare pentru mântuirea noastră. Însă ce putem spune despre Înălțare? Și Înălțarea lui Isus la cer este o parte necesară a mântuirii noastre. Isus în Evanghelia după sfântul Ioan spune ucenicilor: "Și după ce mă voi duce și vă voi pregăti un loc, voi veni din nou și vă voi lua la mine, pentru ca să fiți și voi acolo unde sunt eu" (In 14,3). Așadar, înălțarea lui Isus înseamnă că Isus se duce în cer să pregătească un loc pentru noi. Tot în Evanghelia după sfântul Ioan, Isus ne spune că dacă nu se înalță la cer Duhul Sfânt nu va veni: "Vă spun adevărul este mai bine pentru voi ca eu să plec, pentru că, dacă nu mă duc, Mângâietorul nu va veni la voi; însă dacă mă duc, îl voi trimite la voi" (In 16,7). După înălțarea lui, Isus mijlocește pentru noi înaintea Tatălui pentru totdeauna. În vechiul testament, marele preot, intra în Sfânta Sfintelor o data pe an pentru a stropi cu sângele jertfei, pentru a cere de la Dumnezeu iertare pentru păcate. Însă după ce Cristos s-a înălțat la cer, el mijlocește necontenit pentru noi la dreapta Tatălui așa cum ne spun scripturile. Așadar, înălțarea Domnului era necesară pentru mântuirea noastră exact ca și patima, moartea și învierea Domnului.

În câteva rânduri, în Scripturi, observăm faptul că trupul lui Cristos era diferit după ce a înviat din morți, atât de diferit încât cu toate că mânca și rănile sale puteau fi văzute, apropiații lui nu îl recunoșteau. Cei doi ucenici pe drum către Emaus nu l-au recunoscut pe Isus. Maria Magdalena nu l-a recunoscut pe Domnul. Atunci când unii dintre apostoli pescuiau și Isus le apare la țărm nu știau că era Domnul. Isus arăta diferit și de nerecunoscut după învierea sa, pentru că el avea acum un trup glorios și nemuritor. Cristos trebuia să se înalțe la cer după învierea sa din pricina trupului său nemuritor. El nu mai putea să moară din nou, iar lumea aceasta nu este o locuință pentru un trup nemuritor, ci numai cerul, paradisul poate fi o locuință pentru un trup glorios și nemuritor. Totodată, înălțarea lui Isus ne reamintește că ceea ce suntem acum este nimic în comparație cu ceea ce vom fi în viitor: "Iubiților, spune Apostolul Ioan în prima sa scrisoare, acum suntem copii ai lui Dumnezeu, dar nu s-a arătat încă ce vom fi. Știm că atunci când se va arăta, vom fi asemenea lui pentru că îl vom vedea așa cum este" (1In 3,2). Înălțarea lui Isus nu ne reamintește doar de viitorul nostru glorios, dar totodată ne amintește să-i privim pe toți ceilalți într-un mod diferit. Ucenicii văzându-l pe Isus într-un mod diferit după ce a înviat din morți, ne asigură că în viața următoare și noi vom avea trupuri diferite, nemuritoare. Sfântul Paul scrie: "Astfel, de acum înainte, noi nu mai recunoaștem pe nimeni după trup și, dacă l-am cunoscut pe Cristos după trup, acum nu-l mai cunoaștem astfel" (2Cor 5,16).

Iubiți credincioși, dragi radioascultători,

Am fost marcați de gestul lui Iuda, de ceea ce el a făcut în evanghelie și, de asemenea, de ce spun unii dintre ucenici la înălțare, în prima lectură de astăzi luată din Faptele Apostolilor. Iuda s-a lăsat corupt de către diavol, dorind o împărăție lumească în dauna împărăției cerești proclamate de Isus. Suntem uimiți cum unii dintre ucenicii săi la înălțare îl întreabă încă pe Cristos dacă urmează acum să restabilească împărăția pământească a lui Israel. Sfântul Luca nu ne spune că ei ar fi corupți de Cel Rău, însă cu siguranță ei au o falsă idee despre ceea ce voia Isus cu adevărat. Este o avertizare pentru noi ca să fim atenți că nu contează cine suntem, Cel Rău, diavolul, nu este niciodată departe, și trebuie să stăm mereu aproape de Isus în rugăciune.

Citim în Faptele Apostolilor că după înălțare, apostolii s-au întors în camera de sus, în cenacol, și acolo au rămas în rugăciune în jurul sfintei Fecioare Maria, Mama lui Isus, împreună cu ceilalți ucenici și cu femeile sfinte. Putem spune că a fost prima novenă de rugăciuni. Acolo se rugau pentru venirea Duhului Sfânt, așa cum le-a spus Domnul să facă. Acest fapt ne reamintește nouă cât de importantă este rugăciunea. O zi fără rugăciune este o zi fără Cristos. Dacă nu avem contact zilnic cu Cristos prin rugăciune, mă întreb dacă ne putem numi cu adevărat creștini sau ucenici ai lui Isus? Adesea nu realizăm îndeajuns cât de importantă este rugăciunea. Corpul nostru are nevoie de aer să respire, la fel și sufletele noastre au nevoie de timp de rugăciune pentru a putea trăi, au nevoie să respire cu Cristos în fiecare zi. Dacă ne oprim respirația murim. Dacă ne oprim din rugăciune, dacă nu ne mai rugăm lui Dumnezeu, murim sufletește și devenim simple trupuri, cadavre mergătoare. Dacă la început este greu să ne rugăm, nu trebuie să ne dăm bătuți; să continuăm să ne rugăm până ce va deveni o bucurie pentru noi. Sunt atâtea moduri de a ne ruga. Să găsim o modalitate de a ne ruga și acest lucru ne va aduce într-un contact personal cu Dumnezeu în fiecare zi. A ne ruga nu înseamnă doar a rosti cuvinte, dar este o conversație inimă spre inimă cu Dumnezeu. Rugăciunea este o conversație cu Dumnezeu. Să avem această conversație cu Dumnezeu în fiecare zi. Cinci minute, zece minute nu sunt de ajuns. Sunt convins că bunul Dumnezeu, cel care ne-a creat pentru el, vrea să stea împreună cu noi mult mai mult timp în fiecare zi. Acesta este cel mai important lucru pentru noi în această lume în care trăim, să nu ne lăsăm corupți, ispitiți de ceea ce este în jurul nostru, așa cum a pățit Iuda sau ucenicii în prima lectura de astăzi. Rugăciunea înseamnă ruperea de lumea aceasta, înseamnă să oprești televizorul și tot ceea ce-ți poate fura atenția și să dai timp lui Dumnezeu.

Pe cât este posibil, o familie trebuie să se roage împreună. A se ruga împreună, este cel mai frumos lucru pe care îl poate face o familie. Nu există nici un lucru mai minunat în ochii lui Dumnezeu, ca o familie care se roagă împreună. Ieșiți deseori împreună la o plimbare, la un restaurant să mâncați, plecați în excursii împreună și aceasta vă face să vă simțiți bine, însă nimic nu se compară cu bucuria pe care o simte o familie care are curajul puterea și timpul de a se ruga împreună. Este bucuria unei familii vii, care știe să respire aerul curat al lui Dumnezeu și astfel să rămână o familie sănătoasă și mereu ocrotită de puterea divină. Acest lucru face într-adevăr o familie să fie frumoasă și puternică împreună. Cu siguranță Maica Domnului care îi ținea pe ucenici uniți în rugăciune, suferă și plânge când vede cum familiile noastre nu mai respiră aerul lui Cristos și mor. Toate problemele și dificultățile unei persoane, ale unei familii sau ale unei comunități trebuie puse în legătură cu lipsa rugăciunii. Între înălțarea lui Isus și coborârea Duhului Sfânt, Maica Domnului, apostolii, ceilalți ucenici și femeile sfinte erau ca o mare familie unită în rugăciune. Dacă ei aveau nevoie să se roage, cu cât mai multă nevoie au familiile noastre de rugăciune. Sunt cunoscute cuvintele unui preot irlandez Patrick Peyton: "Familia care se roagă împreună, rămâne împreună, rămâne unită". Putem lărgi această frază frumoasă și să spunem că o comunitate, o biserică, un popor care se roagă împreună rămân împreună, rămân puternic uniți.

Acum nu demult, cu câteva zile în urmă, am avut cu toții marea bucurie de a participa la frumosul eveniment de declarare ca fericit a episcopului nostru martir Anton Durcovici. Cât timp a fost în libertate a știut ca păstor al diecezei noastre de Iași să unească în rugăciune toți credincioșii și toate comunitățile împreună în jurul sfintei Fecioare Maria. Chiar dacă mai târziu zidurile reci ale închisorii l-au despărțit trupește de oițele sale, prin rugăciune el cu siguranță era convins că este alături și împreună cu întreaga dieceză și biserică. Această unitate prin Cristos dă viață, dă putere, iar el, fericitul nostru episcop Anton Durcovici, a avut tăria de a demonstra acest lucru îndurând chinul martiriului. Astfel, comunitățile noastre și întreaga dieceză au avut puterea să reziste împreună, să treacă peste toate obstacolele acelui regim și astăzi să culeagă roadele și să aibă bucuria de a putea fi numită Grădina Maicii Domnului. Iată iubiți credincioși și dragi radioascultători roadele adevărate ale rugăciunii, ale rugăciunii împreună.

Ca și patima, moartea și învierea lui Cristos, înălțarea sa la cer era necesară pentru mântuirea noastră, deoarece el ne pregătește un loc în ceruri și ni-l trimite pe Mângâietorul, pe Duhul Sfânt. Trupul său glorios și nemuritor, nu mai putea locui pe pământ, reamintindu-ne nouă că ceea ce suntem acum nu se poate compara cu ceea ce vom fi în veșnicie. Între Înălțare și Rusalii, apostolii, Maica Domnului și ceilalți ucenici erau ca o mare familie care se roagă împreună. Așa cum ei aveau nevoie de rugăciune la fel și noi și familiile noastre avem nevoie de rugăciune.

O familie care se roagă împreună, rămâne împreună, rămâne unită. O biserică, o comunitate care se roagă împreună rămâne împreună, rămâne unită. Fericite Anton Durcovici; Roagă-te pentru noi! Amin

29 mai 2014

Pr. Iulian Tancău


[ Descarcă lecturile şi predica în format audio de pe www.pastoratie.ro... ]
504 accesări.


Alte predici pentru Înaltarea Domnului:

Anul A
1 mai 2008 - Ep. Petru Gherghel
2 iunie 2011 - Pr. Benone Lucaci
25 mai 2017 - Ep. Aurel Percă

[ Index predici și predicatori ]

 



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat