Anul pastoral
2024‑2025

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 VIAȚA DIECEZEI 

Papa Francisc: Discurs adresat delegației Mișcării Acțiunea Catolică din Franța (13 ianuarie 2022)

Iubiți frați și surori!

Vă salut pe toți cu afect și îi mulțumesc Monseniorului Fonlupt pentru cuvintele sale respectuoase. Sunt bucuros să vă primesc cu ocazia pelerinajului vostru la Roma. Vreau să salut, prin intermediul vostru, și pe toți membrii din équipes de la Acțiunea Catolică din Franța, și vă cer să le asigurați rugăciunea mea, precum și apropierea mea.

Este un obicei vechi al mișcărilor voastre aceea de a veni pentru a-l întâlni pe papa. Deja în 1929, Pius al XI-lea a primit câțiva reprezentanți ai Acțiunii Catolice și a salutat în acea mișcare "reînnoirea și continuarea a ceea ce a fost în primele zile ale creștinismului, pentru proclamarea Împărăției lui Dumnezeu, [...] în cooperarea laicatului cu apostolii" (12 iunie 1929). Ați ales ca temă a pelerinajului vostru tocmai "Apostoli astăzi". Aș vrea să reflectez cu voi asupra chemării noastre de a fi efectiv apostoli în ziua de azi, pornind de la intuiția care v-a lăsat una din marele figuri ale Acțiunii Catolice, abbé Cardijn, adică "revizuirea vieții". Când discipolii merg cu Isus pe drumul din Emaus (cf. Lc 24,18-35), ei încep amintind evenimentele pe care le-au trăit; apoi recunosc prezența lui Dumnezeu în acele evenimente; în sfârșit, acționează întorcându-se la Ierusalim pentru a vesti învierea lui Cristos. A vedea, a judeca, a acționa: voi cunoașteți bine aceste trei cuvinte! Să le reluăm împreună.

A vedea. Această primă etapă este fundamentală; constă în a ne opri pentru a observa evenimentele care formează viața noastră, ceea ce constituie istoria noastră, rădăcinile noastre familiale, culturale, creștine. Pedagogia Acțiunii Catolice începe mereu cu un moment de amintire, în sensul mai puternic al termenului: o "anamneză", adică a înțelege cu inteligența de după sensul a ceea ce suntem și a ceea ce s-a trăit, și de a percepe cum Dumnezeu era prezent la fiecare clipă. Finețea și delicatețea acțiunii Domnului în viața noastră ne împiedică uneori s-o înțelegem pe moment, și este nevoie de această distanță pentru a-i percepe coerența. Enciclica Fratelli tutti, pe care grupurile voastre au studiat-o, începe cu o privire asupra situației, uneori îngrijorătoare, a lumii noastre. Poate să pară un pic pesimistă, dar este necesară pentru a merge înainte: "Fără amintire nu se va merge înainte niciodată, nu se crește fără o amintire integră și luminoasă" (nr. 249).

A doua etapă este a judeca sau, s-ar putea spune, a discerne. Este momentul în care ne lăsăm interogați, puși în discuție. Cheia acestei etape este referința la Sfânta Scriptură. Este vorba de a accepta că propria viață a trecut prin sita Cuvântului lui Dumnezeu, care, așa cum spune Scrisoarea către Evrei, "este viu, plin de putere și mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri; [...] judecă sentimentele și gândurile inimii" (4,12). În Fratelli tutti am ales parabola bunului samaritean pentru a interoga raportul nostru cu lumea, cu ceilalți, îndeosebi cu cei mai săraci. La întâlnirea între evenimentele lumii și ale vieții noastre, pe de o parte, și Cuvântul lui Dumnezeu, pe de altă parte, putem discerne apelurile pe care Domnul ni le adresează. Mișcările voastre de Acțiune Catolică au dezvoltat, în istoria lor, adevărate practici sinodale, în special în viața de grup, care constituie baza experienței voastre. Și Biserica în ansamblul său a pornit într-un proces sinodal, și mă bazez pe contribuția voastră. În această privință, să ne amintim că sinodalitatea nu este o simplă discuție. Nu este un "adjectiv". Să nu adjectivăm niciodată substanțialitatea vieții. Sinodalitatea nu este nici căutarea consensului majorității, asta o face un parlament, așa cum se face în politică. Ea nu este un plan, un program de pus în practică. Nu. Ea este un stil de asumat, în care protagonistul principal este Duhul Sfânt, care se exprimă înainte de toate în Cuvântul lui Dumnezeu, citit, meditat, împărtășit împreună. Să luăm imaginea concretă a crucii: are un braț vertical și un braț orizontal. Brațul vertical este Domnul care vine ca să ne viziteze cu al său Cuvânt și cu al său Duh, pentru a da sens la ceea ce trăim. A fi pironiți de crucea lui Isus, cum spune Sfântul Paul (cf. Gal 2,19), înseamnă tocmai a accepta să pun viața mea sub privirea sa, a accepta această întâlnire între umanitatea mea săracă și divinitatea sa transformatoare. Vă rog, lăsați mereu un loc important Cuvântului lui Dumnezeu în viața grupurilor voastre. Și dați la fel spațiu rugăciunii, interiorității, adorației.

Și ajungem la a treia etapă: a acționa. Evanghelia ne învață că acțiunea - care este chiar în numele mișcării voastre - ar trebui să aibă mereu inițiativa lui Dumnezeu. După înviere, Sfântul Marcu prezintă că "Domnul lucra cu ei [apostolii] și le întărea cuvântul prin semnele care-l însoțeau" (16,20). Astfel, "acțiunea aparține Domnului: el este cel care are exclusivitatea, mergând «incognito» în istoria în care locuim" (Discurs adresat Acțiunii Catolice Italiene, 30 aprilie 2021). Așadar, rolul nostru constă în a susține și a favoriza acțiunea lui Dumnezeu în inimi, adaptându-se la realitatea care evoluează încontinuu. Persoanele la care ajung mișcările voastre - mă gândesc îndeosebi la tineri - nu sunt aceleași de câțiva ani în urmă. Astăzi, în special în Europa, cei care frecventează mișcările creștine sunt mai sceptici față de instituții, caută relații mai puțin angajante și mai efemere. Sunt mai sensibili față de afectivitate și de aceea mai vulnerabili, mai fragili decât generațiile precedente, mai puțin înrădăcinați în credință, dar totuși în căutare de sens, de adevăr, nu mai puțin generoși. Este misiunea voastră, ca Acțiune Catolică, să ajungeți la ei așa cum sunt, a-i face să crească în iubirea lui Cristos și a aproapelui, și să-i conduceți la o angajare concretă mai mare, pentru ca să fie protagoniști ai vieții lor și ai vieții Bisericii, pentru ca lumea să se poată schimba.

Mulțumesc, dragi prieteni, mulțumesc din inimă pentru slujirea voastră generoasă, de care Biserica are nevoie mai mult ca oricând, în acest timp în care doresc mult ca fiecare să găsească sau să regăsească bucuria de a cunoaște prietenia lui Cristos și de a vesti Evanghelia. Vă cer să mă purtați în rugăciunile voastre. Vă încredințez pe voi, responsabilii, precum și pe toți membrii din équipes voastre, mijlocirii Fecioarei Maria, și vă dau binecuvântarea.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătrașcu


 

lecturi: 430.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat